Vremurile nu ţin cu agricultorii români

În ultimii ani, afacerile celor mai prosperi fermieri din România au primit numeroase lovituri. Cei mai importanţi agricultori autohtoni și-au văzut businessurile făcute una cu pământul ori din cauza problemelor cu justiţia, ori pentru că statul le-a pus piedici. În plus, toți investitorii din domeniu au avut de suferit ca urmare a concurenţei venite din partea străinilor, care au văzut în agricultura românească o vacă bună de muls.

Anul 2013 a fost unul de excepție pentru agricultura autohtonă, iar această realitate s-a reflectat și în Top 300 Cei mai bogați români. Astfel, în urmă cu trei ani, cei mai mari zece fermieri din România aveau averi cumulate de peste 2,4 miliarde de euro. Pentru cei mai mulți, acela a fost momentul lor de glorie. Totuși, așa cum vremea este trecătoare, așa este și profitul în agricultura românească. Astfel, condiţiile climatice extreme din ultimii ani – fie că vorbim de secetă sau de ploi din abundenţă – au transformat veniturile de invidiat în pierderi greu de suportat. Astfel în 2014 şi 2015, fermierii au fost nevoiţi să investească mult în culturile lor pentru a obţine producții decente. Totuși, deși investițiile necesare au fost din ce în ce mai mari, nu acesta este explicația pentru care câțiva dintre cei mai bogați dintre agricultorii țării au ajuns aproape la sapă de lemn. Cauzele decăderii sunt ori problemele pe care unii le-au avut cu justiția, ori neînțelegerile cu instituțiile statului, care au dat dovadă de exces de zel. Bineînțeles, peste toate acestea se suprapun și efectele liberalizării pieței funciare. Astfel, din 2014, străinii au putut să cumpere fără niciun efort terenuri agricole în România. Cum prețurile sunt chiar de zece ori mai mici decât în cele mai multe țări europene, iar pământul este extrem de roditor, mulți nu au stat pe gânduri și au achiziționat suprafețe impresionante. Mai mult, în România se bucură și de un cost al forței de muncă care îi face competitivi oriunde în lume. Ca urmare a „invaziei“, fermierii autohtoni s-au trezit că nu mai au nicio perspectivă de dezvoltare. Iar asta se vede în evoluția averilor din TOP 300. Astfel, dacă în în 2013 agricultorii aveau o avere cumulată de 2,4 miliarde de euro, în 2014 aceasta a scăzut la 1,8 miliarde de euro. Cel mai prost an este însă 2015, când averea totală a agricultorilor a scăzut la 1,4 miliarde de euro. Cele mai mari scăderi le-au resimțit Ioan Niculae, Adrian Porumboiu și familia Tărăță. Pe lângă ei sunt și oameni de afaceri care au reușit să-și continue strategiile de business şi au ajuns la rezultatele impresionante. Câteva exemple ar fi Ioan Popa, Jabbar Kanani sau Dumitru Andreșoi.

Mărirea şi decăderea unui imperiu

Potrivit Top 300 Capital Cei mai bogaţi români, în urmă cu trei ani, Ioan Niculae avea o avere de 1,7 miliarde de euro. După ce devenise numărul unu în ceea ce privea posesia şi administrarea de terenuri agricole, omul de afaceri ajunsese și un mare producător de îngrăşăminte chimice. După un 2014 plin de planuri şi investiţii, 2015 a fost unul de coşmar pentru omul de afaceri. În primăvara anului trecut, Niculae a fost condamnat în dosarul sponsorizării ilegale a campaniei electorale a lui Mircea Geoană din 2009. După ce a executat un an şi trei luni din pedeapsă, Niculae a fost eliberat în urma deciziei Tribunalului Dâmboviţa, în 2016. 

Faptul că antreprenorul a petrecut o perioadă după gratii s-a resimţit la nivelul businessurilor. Averea omului de afaceri din Zimnicea a scăzut simţitor la 750-800 de milioane de euro, iar firmele sale au ajuns pe pierderi. Astfel, anul trecut Interagro SA a obţinut afaceri de 270 de milioane de lei, în scădere faţă de 2014, an în care firma raporta rezultate financiare de 1,7 miliarde de lei. În acelaşi timp pierderile au crescut de la 21 de milioane de lei în 2014, la 59 de milioane de lei în 2015. Și Interagro SRL a intrat în colaps. Astfel, afacerile firmei au scăzut într-un an de la 1,5 miliarde de lei în 2014, la 374 de milioane de lei în 2015. Pierderile au scăzut de la 161 de milioane de lei în 2014 la 104 milioane de lei. Mai mult, la începutul acestui an, firma a intrat în insolvenţă. 

Vânzarea, ultima soluție

Un alt agricultor renumit este Adrian Porumboiu. Cele mai bune rezultate le-a obţinut în 2013, an în care producţiile de grâu obținute de acesta erau de ordinul sutelor de mii de tone. În acel moment, vasluianul exploata 46.000 de hectare. Avea un sistem integrat: grâul, rapiţa,floarea-soarelui şi porumbul erau depozitate în silozuri cu o capacitate de circa 300.000 de tone. Pe lângă acestea, antreprenorul mai avea şi trei ferme zootehnice. Cifra de afaceri a grupului de firme deținut de milionar, Racova, a depăşit 176 de milioane de euro în 2013.

Din 2014 au început problemele. Comcereal, cea mai important companie a omul de afaceri, a înregistrat pierderi de 36 de milioane de lei şi un rulaj de 209 milioane de lei. Situaţia s-a agravat în 2015, când cel mai important producător de cereale a marcat pierderi de 57 de milioane de lei şi afaceri în scădere, de numai 76 de milioane de lei. Businessul lui Porumboiu era îngropat în datorii, iar lovitura de grație i-a dat-o statul român. „Am primit o amendă de 17 milioane de euro pentru o eroare umană care era uşor de remediat. Am acţionat în judecată statul însă procesul durează de un an şi jumătate. Am avut popriri pe conturi“, a declarat fermierul vasluian. În această situaţie, antreprenorul a decis să vândă Racova către TransOil, grup deţinut de către americanul de origine georgiană Vaja Jhashi. 

Moştenirea lui Tărâţă

Anul 2013 era momentul în care Culiţă Tărâţă începuse să-şi predea afacerile către fii lui, George, Culiţă şi Tărâţă. Atunci, deținea în proprietate 10.000 de hectare în județul Neamţ, iar cea mai mare mare firmă a sa, TCE 3 Brazi, ajunsese la un rulaj de peste 100 de milioane de euro şi la 1.000 de angajaţi. Perioada care a urmat nu a fost tocmai profitabilă pentru familia Tărâţă. În mâinile celor trei tineri, compania TCE 3 Brazi a intrat pe pierderi. Astfel, la finalul anului 2014, compania ajunsese la un rulaj de 180.000 de euro şi la pierderi de 66 de milioane de euro. În iunie 2014, TCE 3 Brazi a intrat în insolvenţa, iar la câteva luni a dat faliment. În noiembrie 2014, omul de afaceri Culiţă Tărâţă s-a stins din viaţă ca urmare a unei afecțiuni la pancreas. 

Zborul spre profit

Pentru Ioan Popa, proprietarul Transavia, ultimii doi ani au fost fructuoşi. Omul de afaceri din Alba a ajuns la o avere de 165-170 de milioane de euro în 2015, faţă de 132 de milioane de euro în 2013. Din 1991, Ioan Popa se ocupă de producţia de carne de pasăre. În urmă cu 25 de ani a pornit la drum cu cinci angajaţi, iar acum grupul Transavia are aproape 1.500 de salariaţi. Anul trecut, grupul de firme a ajuns la afaceri de circa 130 de milioane de euro şi la un profit cumulat de peste 14 milioane de euro. Performanţele antreprenorului sunt remarcabile şi nici el nu se aştepta să ajungă la astfel de rezultate. 

Bani din finanţarea fermierilor

O evoluţie spectaculoasă au avut-o şi afacerile lui Jabbar Kanani. De mai bine de 16 ani, omul de afaceri oferă soluţii integrate pentru fermieri. Se pare că face acest lucru destul de bine, având în vedere performanţele obţinute. Grupul Agricover, denumire sub care sunt adunate cele mai importante afaceri ale antreprenorului, a marcat o creștere de 18% a cifrei de afaceri și de 22% a portofoliului de clienți. Şi 2016 se arată destul de prolific pentru Kanani, deoarece în primul semestru din acest an grupul a raportat o cifră de afaceri de circa 403 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2015, moment în care grupul de firme avea un rulaj de 400 de milioane de lei. 

 

Ciobănaș cu 30.000 de oi

Dumitru Andreşoiu se numără printre cei mai mari fermieri din România, cu peste 14.000 de hectare de teren lucrate în județele Hunedoara, Cluj, Arad și Satu-Mare şi cu o fermă de peste 30.000 de capete de ovine. Afacerile lui au crescut an de an, iar asta l-a adus în clasamentul celor mai bogați românil. Alături de el, în Top 300 mai găsim o serie de oameni de afaceri cu importante investiții în agricultură: Cristian Erbașu, care deține o fermă zootehnică, cu, Horia Culcescu, cu afaceri în legumicultură și viticultură, Claudiu Necșulescu, proprietarul Jidvei și Radu Timiș, proprietarul Cristim și al unei ferme zootehnice.