Creşterea restanţelor la credite şi scăderea depozitelor companiilor au afectat băncile din România mai mult decât instituţiile financiare din alte ţări central şi est-europene.
Sumele economisite de agenţii economici din România au scăzut cu aproape 11% în primele şapte luni ale acestui an, până la 54 miliarde de lei, aproape la fel de mult cât au crescut, în compensare, economiile populaţiei. Potrivit unui studiu realizat de grupul UniCredit, declinul este unul dintre cele mai mari înregistrate în regiune, în condiţiile în care depozitele societăţilor nefinanciare din Ungaria au crescut cu 1,4%, în acelaşi interval de timp, şi s-au diminuat cu mai puţin de 3% în Slovenia, Lituania, Polonia sau Estonia. O scădere mai mare decât România a înregistrat doar Letonia.
„Această situaţie reflectă pierderile firmelor şi nevoia de plăţi de salarii. Întâlnim fenomenul de redistribuire între manageri şi ceilalţi stakeholderi pentru plata unor cheltuieli. Managerii au renunţat la bani pentru plata unor cheltuieli“, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Scăderea depozitelor companiilor se explică, în opinia directorului executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea, şi prin faptul că „în România au fost alte cauze ale crizei decât în alte ţări, datoriile au crescut foarte mult în ţările baltice şi în Bulgaria, iar deficitul de cont curent este mai mare“.
Noroc cu populaţia…
Capacitatea mai mică a companiilor de a economisi a fost compensată însă de creşterea depozitelor populaţiei, mai precaută în perioadă de criză, astfel încât, pe ansamblul pieţei bancare, România a avut unul dintre cele mai mari avansuri din regiune. „Depozitele s-au dovedit a fi un succes în această perioadă de incertitudine“, susţine Rozalia Pal, economist-şef la UniCredit Țiriac Bank. Evoluţia a contribuit la echilibrarea pasivelor sistemului bancar şi la reducerea raportului credite-depozite până la 124% în septembrie, cu perspectiva unui nivel mediu pe sistem bancar de 116% în următorii cinci ani. Economiştii UniCredit anticipează că, în 2009, depozitele vor reprezenta 6,4% din PIB, urmând să ajungă anul viitor la 8% din PIB, iar în 2011, la 12,4%.
Avansul restanţelor
O altă vulnerabilitate a sistemului bancar, care se manifestă mai puternic în România decât în alte state, este creşterea creditelor neperformante. Potrivit studiului Unicredit, dintre toate statele membre UE din regiune, doar Letonia şi Lituania ne vor întrece la acest capitol, în condiţiile în care vom avea anul acesta 16% din credite în categoriile îndoielnic şi pierdere. Situaţia se va agrava anul viitor, UniCredit anticipând că ponderea neperformantelor în totalul creditelor va ajunge la 17,5%, urmând să coboare la 14% abia în 2011.
Cu toate aceste slăbiciuni, băncile româneşti au trecut destul de bine prin criză. „Am ieşit din criza de lichiditate şi ne putem aştepta la o creştere financiară. Creşterea activităţii de creditare nu poate fi la fel de rapidă cum era înainte de criză şi trebuie să fie, în mod clar, direct corelată cu volumul depozitelor“, susţine Debora Revoltella, economist-şef Unicredit CEE. În opinia sa, potenţialul de dezvoltare al regiunii Europei de Sud-Est este mare şi există deja semne de revenire din criză. Revenirea se va face pe baza producţiei, nu va rezulta din activităţile de investiţie. „Este important ca în următoarea perioadă să se găsească o corespondenţă între nivelul înalt al costului riscului şi capacitatea de a genera venituri. 2010 va fi anul revenirii din criză, chiar dacă riscul şi volatilitatea rămân“, adaugă Revoltella.
Urmările crizei
După o corecţie în 2009 şi în prima parte a anului 2010, raportul credite-depozite va creşte treptat. „Reajustarea raportului credite-depozite va continua şi deja este mai pronunţată în acele ţări unde finanţarea internă a fost deficitară, în timp ce în celelalte ţări este mai puţin presantă şi ar putea fi chiar contraproductivă“, spune Revoltella.
Deşi afectate de criza internaţională, băncile româneşti au rămas sănătoase. Profitul la nivelul sistemului bancar este estimat a se diminua cu 90% faţă de 2008, dar piaţa va păstra o solvabilitate ridicată (13,7% în septembrie 2009). Prioritară în viitor rămâne calitatea portofoliului de credite. Profitabilitatea va fi afectată de costurile structurale mai ridicate ale riscului, dar va beneficia de eficientizarea costurilor operaţionale.
17,5% este ponderea împrumuturilor neperformante în totalul creditelor, anticipată de UniCredit pentru România în 2010
