Gradul de bancarizare al României este de aproximativ 52% în prezent, cifră la care stagnează de mai mulți ani. La fiecare nouă intrare de bancă din trecut se pomenea de potențialul pe care îl are țara noastră în acest domeniu, la nevoie de educație și intermediere financiară etc. Desigur, sistemul bancar nu era singurul domeniu cu „potențial“, la fel sunt și asigurările și microcreditele și leasingul și altele.
Criza însă a modificat aproape integral discursul celor din sectorul financiar. Deja se spune că nu mai este nevoie de bănci noi pe piață și, chiar mai mult, poate că ar fi bine să mai reducem numărul acestora. Inclusiv oficiali ai Băncii Naționale a României fac astfel de aprecieri, chiar dacă se feresc să dea nume ori cifre. De altfel, băncile au trecut prin propria restructurare, cu reduceri semnificative de personal și închideri de agenții și sucursale. De asemenea, câteva bănci au ieșit deja din sistem, iar creditele neperformante au redus valoarea activelor totale. Restructurarea s-a realizat în principal între 2009 și 2014, băncile fiind acum la un nivel care va rămâne, cel mai probabil, constant în perioada următoare.
În 2009, numărul sucursalelor și agențiilor bancare se ridica la aproape 6.500, iar la sfârșitul anului trecut numărul a coborât sub 5.000. În același timp, numărul angajaților s-a redus de la peste 67.000 până la mai puțin de 58.000.
Pe lângă obligativitatea restrângerii numărului de agenții și de angajați, sistemul bancar trece și printr-o perioadă de digitalizare, de expansiune a tranzacțiilor în afara ghișeelor (online, mobile, automate inteligente), care micșorează la rândul lor numărul necesar de angajați.
Conform ultimelor date disponibile, gradul de bancarizare din România se ridică la 56%, adică jumătate față de cel din statele dezvoltate, unde este 100%, și mai mic și față de media din Europa Centrală și de Est, de 80%.
Băncile nu vor la ţară
Numărul cardurilor în circulație, în prezent, se ridică la circa 14 milioane, nivel la care stagnează de câţiva ani ani. Problema, identificată și de Cosmin Vladimirescu, director general al MasterCard România, este că nu mai există prea mult spațiu de extindere atâta timp cât sistemul este concentrat pe zona urbană. „Din păcate, nu am ajuns în zona rurală cu niciun fel de servicii financiare“, spune Vladimirescu. Dar problemele nu se opresc la oferirea de servicii, ci și la utilizarea lor. La nivel național, ponderea plăților cu cardul este de 4,4% din total, de trei ori mai mică decât media UE. Procentul celor care folosesc zilnic cardul pentru achitarea cumpărăturilor în zona urbană este de 26%, în timp ce pentru rural ponderea este de 13%. Anul trecut, plățile cu cardul la comercianți a crescut cu 16%, iar retragerile de numerar cu 7%. În volum însă, reatragerile de numerar au fost de patru ori mai mari decât plățile cu cardul, conform BNR, date care nu confirmă intenţia guvernului de a limita plățile cash. De altfel, deciziile autorităților au ajutat masiv băncile prin forțarea plății salariilor și pensiilor prin cont bancar. Iar oamenii fac ce știu mai bine: în ziua de încasare a veniturilor se duc la bancomat și retrag toți banii.
Aceasta este situația care a dus inclusiv la declarații ale oficialilor din sistem, potrivit cărora are loc o consolidare de care era, oricum, nevoie. Numărul total al băncilor comerciale care activează în țara noastră este de 39 în prezent și se așteaptă ieșirea prin vânzare sau preluare a trei-patru instituţii, în special a celor grecești. Cum nimeni nu se îngrijorează că vor mai dispărea câteva bănci, dimpotrivă, putem spune că România nu are nevoie de mai multe bănci. Cu alte cuvinte, potențialul a cam dispărut.
A rămas însă loc pentru digitalizare. Pe măsură ce clienții bancari se conving că este suficient de sigur să plătești online facturile sau alte cheltuieli, bankingul „digital“ va crește. Fără a cere mai multe agenții sau casiere de la bănci. În acest ontext, băncile vor fi nevoite să atragă noi clienți doar oferind taxe și comisioane mai mici. Și în prezent există beneficii pentru cei care utilizează „bankingul online“, însă mai este suficient loc pentru alte reduceri.
