Profitul din întreg sistemul bancar s-a ridicat în 2008 la valoarea istorică de 4,4 miliarde lei. 2008 a fost anul de vârf al expansiunii, an în care și piața imobiliară a atins maximul. În următorii trei ani pierderile au cumulat 3,4 miliarde lei pentru întregul sistem, iar evoluția este încă marcată de creditele acordate persoanelor și companiilor care nu au mai putut achita ulterior ratele. Anul trecut pierderea pe întreg sistemul bancar a fost de 4,35 miliarde lei, o pierdere forțată de Banca Națională care a cerut băncilor să își curețe portofoliile de creditele neperformante. Practic, din 2009 băncile încearcă să scape de împrumuturile cu probleme și să revină pe profit. Pe de o parte fac provizioane pentru creditele restante din portofoliu și vând pachete întregi de împrumuturi recuperatorilor (marcând astfel pierderi consistente având în vedere că împrumuturile cu probleme se vând la circa 10% din valoare), iar pe de altă parte își restrâng activitatea pentru a reduce cheltuielile. Zona la care nu s-a „umblat“ este cea de comisioane și taxe aplicate clienților, care fac sistemul bancar autohton unul dintre cele mai scumpe din Europa.
Scăderea veniturilor din dobânzi, situație prezentă la toate băncile mari, are două cauze: reducerea generală a dobânzilor provocată de deciziile Băncii Naționale de micșorare a dobânzii de politică monetară, și restrângerea soldului de credite. În ultimii trei ani, soldul de credite din sistem a scăzut cu circa 12 miliarde de lei, în ciuda împrumuturilor gen Prima Casă, unde riscul este preluat de guvern și care au adunat un total de 25 miliarde lei din 2009 până în prezent. Importanța programului Prima Casă pentru bănci se vede în faptul că a ajuns să acopere jumătate din soldul total al creditelor imobiliare, care se ridică la aproximativ 48 miliarde lei.
Restanțele la credite scad
BNR a cerut de anul trecut reducerea nivelului de credite neperformante, iar băncile au început să elimine din bilanț împrumuturile cu restanțe mai mari de 30 de zile. Aceste credite nu sunt vândute imediat, ci doar eliminate din contabilitate și provizionate integral, dar banca își păstrează dreptul de executare a garanțiilor colaterale. „Băncile au din plin colaterale, dar piața nu prea le recunoaște. De aceea insistăm să avem un grad de acoperire cu provizioane suficient de mare“, declara Nicolae Cinteză, șeful departamentului de supraveghere a băncilor din cadrul BNR. Impunerea Băncii Naționale a dus la o creștere spectaculoasă a volumului de neperformante din afara bilanțurilor de la 45 milioane lei în urmă cu un an până la peste un miliard de lei. Implicit, rata creditelor neperformante pe întregul sistem a coborât de la 19,2% până la 13,3%. Efectul pozitiv al eliminării neperformantelor se vede în rezultatele financiare ale băncilor. În primul trimestru, profitul celor 40 de bănci din sistem s-a ridicat la 820 milioane lei, ceea ce ar indica o finalizare a crizei bancare, dar trebuie precizat că primul trimestru al anului este de obicei mai bun. Nici pentru trimestrul al doilea nu au fost publicate date de la toate băncile, dar vom mai asista la eliminări de neperformante și la vînzări de credite. De altfel, sistemul bancar mai are de rezolvat și băncile cu probleme, cum sunt cele patru bănci grecești, care sunt practic scoase la vânzare cu companiile mamă.
Veniturile din dobânzi scad
Avem însă rezultatele semestriale ale celor mai mari bănci din sistem, care indică direcția în care merge întregul sector. BRD – Groupe Societe Generale a înregistrat în primul semestru un profit net de 268 milioane lei, după un câștig de 132 milioane lei în al doilea trimestru, cu patru milioane mai mic decât cel din primele trei luni. Banca (nu Grupul) a avut venituri nete din dobânzi de 685,7 milioane lei, în scădere de la 753,3 milioane lei în primele șase luni ale anului trecut, în timp ce veniturile din comisioane s-au ridicat la 354,8 milioane lei, față de 369,9 milioane lei în 2014. Pe lângă cheltuielile operaționale, costul net al riscului s-a ridicat la 255,6 milioane lei, mult sub cel din primul semestru al 2014, de 492,1 milioane lei. Astfel se explică majorarea masivă a profitului, 268 milioane lei față de 122,8 milioane lei în prima jumătate a anului trecut.
BCR a evoluat similar, cu o scădere a venitului net din dobânzi de la 1,23 miliarde lei în primul semestru al 2014 până la 1,01 miliarde lei, în timp ce venitul net din comisioane a coborât de la 360,6 milioane lei până la 342 milioane lei. Cea mai mare bancă din sistem a încheiat astfel primele șase luni cu un profit net de 603 milioane lei, în timp ce în aceeași perioadă a anului trecut a avut o pierdere de 280 milioane lei (cifrele sunt la nivel de grup, fiind incluse și alte venituri, cum ar fi cele din tranzacționare de 122,9 milioane lei). Diferența vine din costurile de risc substanțial mai mici anul acesta; în 2014 pierderile nete din deprecierea activelor financiare au fost de 1,3 miliarde lei, iar acum doar de 26 milioane lei. BCR va mai avea totuși destule neperformante (NPL) de externalizat în condițiile în care rata de neperformante este de 23,1%, în scădere de la 29,3% acum un an. Spre comparație, BRD are un nivel al NPL de 18,8%, în scădere de la 23,4%.
Banca Transilvania, care a depășit recent BRD ca active după preluarea Volksbank, a fost mult mai puțin lovită de NPL, dar veniturile evoluează la fel. Mai exact, veniturile nete din dobânzi au scăzut de la 568,9 milioane lei până la 522,2 milioane lei, iar veniturile nete din „speze și comisioane“ au urcat de la 193,3 milioane lei până la 210,9 milioane lei. La Banca Transilvania cheltuielile aferente deprecierii activelor au rămas aproximativ la fel, fiind situate la 254,8 milioane lei. Grupul a anunțat un profit mult mai mare, datorat însă achiziției Volksbank, care s-a tradus printr-un plus de 1,56 miliarde lei. La nivel de bancă, profitul a fost doar puțin mai mare decât în primul semestru al anului trecut, de 190,2 milioane lei, față de 181 milioane lei.
Este destul de evident că ne îndreptăm, la nivel de sistem bancar, către o perioadă în care veniturile din dobânzi se vor reduce în continuare, iar cele din comisionare vor fi tot mai importante. Situația nu se va stabiliza însă decât atunci când vor fi eliminate majoritatea creditelor neperformante din sistem.
