Pe agenda fiscală europeană sunt, la acest moment, numeroase subiecte având că scop  abordarea diferită a impozitării profiturilor la nivelul UE. Toate aceste dezbateri au apărut ca urmare a dezechilibrelor competitive la nivelul pieței unice, pe fondul structurilor de planificare fiscală agresivă implementate de către companii în vederea mutării artificiale a profiturilor în jurisdicții cu impozitare redusă și minimizarea poverii fiscale la nivelul unui grup de companii.

În cadrul conferinței „rEvoluția fiscală BEPS“, organizată de Deloitte în luna iunie 2015, Monica Todose, Director la Direcția Prețuri de Transfer și Soluții Fiscale în cadrul ANAF, a menționat că România va urmări în perioada următoare poziția UE privind noile măsuri propuse de OECD în planul de acțiune împotriva BEPS („Base Erosion and Profit Shifting“, trad. „Erodarea bazei impozabile prin mutarea profiturilor“). În calitate de stat membru, este de așteptat ca România să implementeze măsurile propuse de Comisia Europeană.

 Până acum, în paralel cu dezbaterile care există la nivelul OECD cu privire la BEPS, UE a propus și a implementat deja măsuri în acest sens, prin modificările aduse Directivelor europene (Directiva care reglementează regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă și filialelor, dar și Directiva privind schimbul de informații). Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, Statele Membre, inclusiv România, vor adopta noi reguli fiscale pentru eliminarea dublei neimpuneri în cazul dividendelor. De asemenea, schimbul automat de informații va fi extins și pentru alte categorii de venituri cum ar fi dobânzi, dividende sau venituri din vânzarea de active financiare. Mai mult, în martie 2015 CE a venit cu propunerea de a extinde schimbul de informații și pentru soluțiile fiscale anticipate și acordurile de preț în avans care cuprind elemente de taxare internațională.

Ținând cont de comunicarea emisă de CE în iunie 2015, este de așteptat ca, în următorii doi – trei ani, România să implementeze în legislația sa mult mai multe măsuri cu scopul de a proteja baza impozabilă aferentă activității economice desfășurate pe teritoriul său. 

Un nou plan de acțiune

Acest plan de acțiune urmărește o implementare treptată care se va desfășura pe parcursul anilor 2015 – 2017.  Propunerile Comisiei Europene se apropie foarte mult de ceea ce dorește OECD-ul prin Planul de acțiune împotriva BEPS, respectiv asigurarea unui sistem de impozitare echitabil și corect în cadrul pieței unice. Una dintre modificările care se preconizează că va avea impact în următorul an este redefinirea conceptului de sediu permanent, afectând cu precădere societățile care acționează în calitate de comisionar în cadrul grupului. În plus, similar cu celelalte Directive europene deja modificate, Comisia va propune amendamente și în cazul Directivei privind impozitarea dobânzilor și redevențelor. Astfel, devine evident faptul că, în contextul economiei moderne caracterizată de globalizare, digitalizare și noi modele de business, atenția autorităților fiscale se mută din zona eliminării dublei impozitări în cea a eliminării dublei neimpuneri.

UE propune relansarea controversatului proiect CCCTB

Pentru anul 2016, cea mai așteptată propunere a CE va fi relansarea proiectului CCCTB („Common Consolidated Corporate Tax Base“, trad. „Baza impozabilă comună consolidata“) care presupune uniformizare și consolidare a regulilor fiscale în domeniul impozitului pe profit la nivelul UE. Întrucât, în 2011, proiectul a stârnit reacții adverse, CE propune o implementare graduală, inițial implementându-se doar setul unic de reguli pentru determinarea bazei impozabile și consolidarea temporară a pierderilor fiscale obținute de entități europene în cadrul unui grup. În domeniul transparenței fiscale, UE vine cu o măsură mai „avansată“ decât cea a OECD-ului, și anume noi obligații de raportare a anumitor informații fiscale de către companii (număr de angajați, cifră de afaceri, impozit pe profit plătit în fiecare Stat Membru în parte), informații care, ulterior, vor fi făcute publice. Aceste informații vor putea fi analizate cu ușurință de către autorități în stabilirea profilului de risc al companiilor și în vederea derulării inspecțiilor fiscale în mod „ţintit“ către structuri suspecte de planificare fiscală abuzivă.

În aceeași idee de cooperare adminstrativă, planul de acțiuni al UE propune îmbunătățirea proceselor de controale fiscale comune Statelor Membre. Pentru că această inițiativă nu este detaliată la acest moment, nu este clar dacă ea se va concretiza, de exemplu, în controlul contribuabililor români de către autorități străine. Similar noilor reguli prevăzute în cadrul Planului de Acțiune împotrivă BEPS, prin care se urmărește asigurarea faptului că alocarea profiturilor generate în cadrul grupurilor multinaționale este în concordanță cu valoarea creată, UE își propune la rândul ei îndeplinirea acestui obiectiv prin dezvoltarea unor reguli concrete de implementare.

Astfel, în vederea asigurării unei utilizări eficiente a volumului suplimentar de informații ce vor fi puse la dispoziția autorităților fiscale în urma consolidării regulilor privind transparența, UE își propune să furnizeze instrumente specifice ce vor putea fi utilizate de autoritățile fiscale în vederea identificării tranzacțiilor intra-grup ce necesită investigații suplimentare.

Momentan, nu au fost furnizate detalii suplimentare privind aceste instrumente. Cu toate acestea, estimăm că aceste instrumente vor presupune implementarea unor măsuri similare cu raportarea de tip country-by-country propusă în cadrul Acțiunii 13 din Planul de Acțiune BEPS emis de OECD. Acest model nou de documentare presupune furnizarea unor informații suplimentare cu privire la cifra de afaceri înregistrată atât în relație cu entități afiliate, cât și independente, profitul brut, impozitul pe profit plătit, numărul de angajați și valoarea activelor. Drept urmare, acest Plan de Acțiune, emis la nivelul UE, va reprezenta fundamentul schimbărilor semnificative care se vor petrece în domeniul fiscal la nivel european, corelat în mod declarat și cu schimbările de pe plan internațional fundamentate în cadrul proiectului OECD împotrivă BEPS.