La congresul mondial 3GSM de la Barcelona, Capital a discutat cu vicepreşedintele producătorului de echipamente şi soluţii Ericsson despre cât de puternică este ameninţarea WiMax pentru actualele reţele mobile.
Capital: Poate fi considerată tehnologia WiMax o alternativă la reţelele 3G-HSPA, acum, când există deja operatori şi producători de echipamente care s-au grupat în jurul dezvoltării acestei tehnologii? Cum veţi răspunde la această provocare?
Johan Bergendhal: Tehnologia Mobile WiMax se află, la rândul ei, mai mult sau mai puţin în faza de standardizare şi vor trece, probabil, vreo doi ani până când veţi vedea ceva cu adevărat comercial pe piaţă; acum, există doar varianta de WiMax fix, mai ales în spectrul de frecvenţe de 3,5 GHz. Rămâne o incertitudine felul în care va evolua tehnologia. Nu există nicio legătură între ceea ce e acum varianta fixă de WiMax şi ceea ce va fi WiMax mobil. Tehnologia HSPA va oferi, probabil, performanţe mai bune decât ceea ce promite WiMax Mobile. Nu cred că cei care deţin licenţe 3G se vor orienta către WiMax.
Capital: Se vorbeşte tot mai mult de Web 2.0, utilizatorii devin creatori de conţinut pe care trebuie să îl încarce pe internet, prin urmare suntem tot mai interesaţi de vitezele de încărcare pe care le-ar putea oferi reţelele mobile, nu doar de viteza de descărcare. Lucrurile se mişcă însă încet…
Johan Bergendhal: Aceasta va fi, în timp, diferenţa între WiMax şi HSPA: cea de-a doua tehnologie va oferi viteze mai mari atât în download, cât şi în upload. Cu toată această discuţie în jurul WiMax, dacă te rezumi la fapte, vei vedea că e doar o formă de a vinde produsul – WiMax se vinde eficient spunând poveşti. Nu vrem să intrăm într-un război tehnologic, dar noi oferim fapte, nu vorbe. Dar nici măcar asta nu contează. La urma urmei, e vorba de cine va oferi dispozitive la preţuri rezonabile, cine va putea să construiască reţele la preţuri rezonabile şi cine va putea să ofere servicii la aceleaşi preţuri rezonabile. Pot să garantez că va fi vorba din nou de economie de scală. Nu există motive să credem că dispozitivele WiMax vor fi mai ieftine, volumul de livrări fiind mult mai mic, la fel şi în cazul staţiilor de bază.
Capital: Vorbind de alternative pentru operatorii care nu au o licenţă 3G, Cosmote, care e partener Ericsson, va lansa chiar în România tehnologia i-Mode. Poate fi aceasta o alternativă la 3G-HSPA?
Johan Bergendhal: În primele faze de dezvoltare a reţelelor, i-Mode a copiat ceea ce se întâmpla în Japonia. Până acum, această tehnologie nu s-a dovedit a fi suficient de flexibilă, dezvoltarea ei a fost condusă mai ales de NTT Do-Co-Mo, care a ţinut lucrurile sub control; cred că a fost o tehnologie bună doar pentru stadiile incipiente de dezvoltare a reţelelor actuale. Cred că, pe viitor, flexibilitatea va fi din ce în ce mai importantă, să fim deschişi către comunitatea creatorilor de aplicaţii, pentru furnizorii de conţinut. Cine poate dezvolta aplicaţii pentru i-Mode? În principal, nişte japonezi, e un mediu închis.
Capital: Sunteţi furnizor şi pentru reţelele CDMA, celălalt standard de 3G acceptat pe lângă WCDMA. Veţi continua să oferiţi suport şi să dezvoltaţi echipamente şi în această direcţie?
Johan Bergendhal: Vom oferi în continuare suport pentru actualii clienţi, dar nu vom continua să dezvoltăm în această direcţie, deoarece este o piaţă în scădere, iar principalul motiv al acestei scăderi a fost acelaşi: nu sunt dispozitive ieftine şi atractive din punctul de vedere al designului pe piaţă. Aceşti operatori se reorientează în principal către WCDMA, pentru că pierd clienţi. Nici la capitolul transmisiei de date nu există un viitor definit în această direcţie. Dezvoltarea tehnologiei 1x Ev-DO (folosită de Zapp în România – n.r.) s-a oprit la capitolul Rev B. Niciun mare jucător în segmentul CDMA nu mai vede un viitor în această tehnologie.
Drum închis
«Până acum, tehnologia i-Mode nu s-a dovedit a fi suficient de flexibilă; dezvoltarea ei a fost condusă mai ales de NTT Do-Co-Mo, care a ţinut lucrurile sub control. Cred că a fost o tehnologie bună doar pentru stadiile incipiente de dezvoltare a reţelelor actuale.»