Intreprinzatorii care nu au bani sa plateasca pentru soft ar trebui sa stie ca exista si solutii informatice gratuite. Optand pentru software gratuit, orice patron din Romania, pe langa faptul ca poate dormi linistit, fara teama controalelor, va face si niste economii substantiale. Acestea, in functie de numarul statiilor de lucru folosite si de complexitatea operatiilor soft, pot varia intre 10.000 si 20.000 de dolari (pentru o afacere cu un server si circa 30 de statii de lucru) si cateva zeci de mii de dolari bune (pentru o activitate care solicita resurse informatice multiple).
In ciuda avantajelor de cost si, uneori, de performanta (mai mare flexibilitate si securitate), putine sunt firmele care si-au instalat pe calculatoarele din firma Linux sau softuri gratuite compatibile cu Windows. Explicatia? Foarte simplu, teama de nou, de necunoscut. Acesta este si mecanismul pe baza caruia oficialii Microsoft si-au construit pledoaria de contracarare a softurilor libere care se pot descarca de pe site-uri Internet, de pe CD-uri date gratuit de diverse reviste de specialitate sau, pur si simplu, de la prietenii care lucreaza in bransa – „linuxistii”, cum se autointituleaza programatorii familiarizati cu sistemul de operare Linux. Exista insa si anumite temeri de ordin obiectiv: lipsa asistentei certificate si numarul mic al firmelor capabile sa ofere pachete complete.
„Deocamdata, exista destul de putine firme capabile sa ofere pachete complete de soft free si asistenta tehnica. Companiile care ofera asemenea servicii sunt cele de soft, in genul GeCAD si Romsym, sau furnizorii de Internet si servicii Web, precum DNT”, sustine Teodor Cimpoesu, Chief of Technology la GeCAD Software. In afara de firmele specializate, care pot oferi asistenta pentru Linux pe baza unui contract, companiile amatoare de softuri free pot apela la serviciile unui „free-lancer” independent (in cele mai multe cazuri, un student talentat la calculatoare), care, in schimbul a 200-250 de dolari, pune la punct reteaua si ofera, in situatii de nefunctionare, asistenta tehnica. Dezavantajul consta intr-un risc mai ridicat, intrucat garantiile oferite de un free-lancer sunt ca si inexistente.
20.000 de dolari economisiti
Implementarea solutiilor gratuite se poate face fie intr-o firma care isi incepe activitatea (start-up), fie intr-o companie care a operat, pana in prezent, cu softuri licentiate, insa doreste sa-si restructureze reteaua informatica.
In primul caz, implementarea are sens, in conditiile in care initiatorii unei afaceri nu vor sa blocheze prea multi bani in activele fixe, preferand o redirectionare a capitalului catre alte activitati. La fel ca si softurile gratuite, cele platite aduc beneficii, insa amortizarea celor free se face mult mai rapid. Pe langa banii economisiti pe licente, companiile care adopta solutii free vor putea folosi resurse hard mai ieftine, afirma Teodor Cimpoesu.
Pe de alta parte, Linuxul nu reprezinta un impediment pentru instalarea unor softuri specializate pentru managementul intreprinderii. Astfel, Radu Crahmaliuc, marketing representative la Oracle, afirma ca „bazele de date, aplicatiile de e-business si aplicatiile de intreprindere sunt perfect compatibile atat cu Linux, cat si cu Windows.” Pentru a avea o imagine mai clara asupra economiilor care se pot face prin aceasta metoda, sa luam exemplul unei companii de dimensiuni medii care dispune de o retea de 30 de calculatoare si un server pentru fisiere, imprimare, mail, Internet etc.
Pentru a dota intreaga retea cu solutii Microsoft, potrivit unei oferte Tornado, costurile variaza intre 10.175 dolari (pentru un server cu Windows 2000 si 30 de licente Office Small Business) si 16.575 dolari (pentru un server Windows 2000 si 30 de licente Office XP Pro English). Or, softuri cu cel putin aceleasi performante pot fi cumparate la un pret derizoriu de la diversi dealeri, precum Flamingo, in pachete (distributii) de Linux (RedHat – orientat pe servere, SuSE – orientat pe business sau Mandrake, instalate de pe CD-uri distribuite cu reviste de specialitate sau de pe ftp-uri romanesti, precum ftp.kappa.ro, ftp.dnt.ro, ftp.rdsnet.ro sau strain: ftp.redhat.com, ftp.linuxberg.com, ftp.suse.com.     

Anca Ioanitescu