Riscul ca băncile vest-europene să se retragă din Europa de Est este luat în calcul tot mai mult de către analiştii economici,  potrivit unei analize a The Wall Street Journal (WSJ).

Potrivit publicaţiei americane, forintul unguresc, coroana cehească şi zlotul polonez au scăzut puternic de la începutul acestei luni, în special în ultimele zile, după evenimentele neplăcute care au avut loc în sistemele financiare din Grecia şi Austria, ţări cu sectoare bancare cu largă expunere în regiune. Scăderea euro contribuie parţial la aceste mişcări, presiunile din sectorul bancar nefiind singurul factor care determină deprecierea monedelor.

„Încă nu putem exclude posibilitatea unei retrageri abrupte de capital din regiune”, a arătat analistul Deutsche Bank Gillian Edgeworth, într-o notă transmisă clienţilor. Astfel, riscurile bancare au revenit în atenţie după o perioadă lungă de optimism, care a înnăbuşit aceste probleme, scrie WSJ.

FMI se arată flexibil

Această perspectivă este luată în calcul inclusiv de către instituţiile financiare internaţionale. FMI va fi flexibil în ceea ce priveşte o eventuală reducere a expunerii băncilor străine în România, dar până în prezent instituţiile comerciale nu au avut o astfel de solicitare şi şi-au menţinut angajamentele, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a acordului cu România.

La 25 noiembrie, după întâlnirea de la Bruxelles a grupurilor financiare cu oficialii FMI, Comisiei Europene şi BNR, surse bancare prezente la discuţii au declarat pentru Mediafax că grupurile-mamă ale primelor nouă bănci din România ar putea să nu mai respecte angajamentele asumate în cadrul întâlnirilor de la Viena şi Bruxelles, dacă board-ul FMI nu aprobă revizuirile trimestriale ale acordului stand-by în maxim şase luni de la data programată iniţial.

Franks a menţionat că băncile au fost de acord să menţină expunerea la nivelul convenit.

„Nu au cerut o reducere. Băncile au simţit că nu este nevoie să scadă expunerile, iar cele care le-au redus au convenit să le readucă la nivelul stabilit”, a mai spus Franks.

Adrian Vasilescu: O idee mai clară ne vom putea face la începutul anului viitor

Perspectiva unei retrageri bruşte şi accentuate a capitalului dă către băncile străine nu este exclusă în totalitate dar ncii confirmată deocamdată de către oficiali ai sistemului bancar autohton. Această posibilă abordare poate fi mai bine cunoscută după perioada sărbătorilor.

„Eu cred că expresia <> care a fost utilizată şi pusă pe tapet de către Fondul Monetar Internaţional este luată în seamă şi de către băncile mamă prezente în România. Deocamdată nu este momentul să ne îngrijorăm şi cred ca este bine să aşteptăm începutul anului viitor. Nu cred că vom vedea acest lucru acum –  nici repozitionari,  nici decizii importante. Aş putea să spun că după data de 7- 8 ianuarie, când începe munca vom avea o idee mai clară asupra a ceea ce urmează să se întâmple”, a declarat pentru capital.ro consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.