„Urgența plasticului afectează toate apele planetei, în particular Mediterana unde, având în vedere că este o mare închisă, curenții returnează 80% din deșeurile de plastic pe coaste. Rezultatul este că pentru fiecare kilometru de coastă, se acumulează zilnic peste 5 kilograme”, informează WWF.
Europa și Marea Mediterană – explică WWF – reprezintă al doilea mare producător de plastic din lume. Dovadă că plasticul, în multe cazuri, nu este aruncat corect sau eficient. În fiecare an, 570.000 tone de plastic ajung în apele Mării Mediterane. Pentru a vă face o idee despre ceea ce este deversat în mare, imaginaţi-vă doar 4,7 miliarde de tacâmuri de plastic de unică folosință care plutesc în fiecare zi pe mare. 3.600 pe secundă.
Activitățile de coastă – explică WWF – sunt responsabile pentru jumătate din plasticul care ajunge în Marea Mediterană, în timp ce 30% este transportat de apa râurilor. Restul provine din activități marine.
Poluare la nivel mondial
De la Groapa Marianelor la Everest și până la ghețarii polilor, practic s-au găsit pretutindeni fragmente mai mult sau mai puțin mari de plastic, chiar și în plancton, crustacee, moluște, pești și mamifere marine. Materialele plastice și cele microplastice reprezintă 70% până la 90% din deșeurile din mare. Conform celor mai recente estimări, astăzi, în oceanele planetei există peste 150 de milioane de tone de plastic: iar în fiecare an turnăm peste 8 milioane.
Conform UNEP, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, 15% din deșeuri plutesc la suprafață, alte 15% rămân aproape la jumătatea drumului și 70% se așează pe fundul mării. Fără o schimbare rapidă și eficientă a paradigmei, în anul 2050 va exista mai mult plastic decât pește în mare, ca greutate. În 2018, UNEP a inclus problema plasticului din oceane printre cele 6 cele mai grave urgențe de mediu, alături de schimbările climatice, acidifierea oceanelor și pierderea biodiversității, transmite Rai News.