Între 2013 și 2016, pe teren au fost evaluate peste 100.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, 30.000 ha păduri virgine și cvasivirgine au fost identificate, cartate și trimise spre protecție integrală, prin eforturile proprii ale WWF. Aceste studii acoperă suprafețe atât din proprietatea statului, cât și proprietăți private.
În 2012, WWF a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. În 2016 a fost creat Catalogul Național al Pădurilor Virgine, ultimul pas necesar pentru a garanta protecția acestor păduri. WWF a identificat și propus spre includere peste 30.000 ha păduri virgine, dintre care 9200 ha sunt deja acceptate. Procese de identificare au fost realizate și de către alte organizații.
Din cele 22.000 ha evaluate de către autorități în această etapă, 7.100 ha nu au putut fi adăugate în Catalog din cauza refuzului proprietarilor privați – motivația acestora fiind lipsa compensațiilor. Această validare reprezintă rezultatul unei analize realizate de autoritățile naționale din domeniu. În cadrul a trei comisii distincte, WWF a prezentat studii pentru păduri virgine identificate în județele:
Brașov, Sibiu, Covasna. S-au propus circa 7000 ha din care au fost acceptate de către comisia de specialitate mai bine de 3000 ha. Aici, comisia a invalidat aproximativ 100 ha de pădure (suprafețe ce nu mai corespundeau criteriilor, din cauza tăierilor realizate recent); diferența nu a fost inclusă în Catalogul Național al Pădurilor Virgine deoarece proprietarii, în lipsa unor compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care nu o pot folosi, au refuzat includerea proprietății lor în acest catalog.
Mehedinți și Gorj. S-au desemnat circa 6800 ha din care s-au acceptat peste 2800 ha. Aproximativ 800 ha au rămas spre clarificare iar restul au fost respinse de proprietari din același motiv ca cel enunțat mai sus.
Caraș-Severin. S-au transmis circa 8400 ha din care s-au validat peste 3400 ha. Restul au rămas spre clarificare (fiind necesară o evaluare succintă pe teren realizată de Garda Forestieră).
Astfel au fost salvate păduri importante din munții Făgăraș, din Banatul Montan, de pe Valea Arpașului în Sibiu sau Valea Bistriței în Gorj.