Rolul intelectualilor în societate este dezbătut de aproape un secol. Reformatori, democraţi, fascişti sau comunişti, intelectualii au fost tot timpul în centrul disputelor politice. Între colegii săi sociologi, Mihai Dinu Gheorghiu este o stea în plină ascensiune. Cu un doctorat obţinut în 1997 la celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS) din Paris, Gheorghiu este membru asociat al Centre de Sociologie Europèenne (de pe lângă EHESS şi
Rolul intelectualilor în societate este dezbătut de aproape un secol. Reformatori, democraţi, fascişti sau comunişti, intelectualii au fost tot timpul în centrul disputelor politice.
Între colegii săi sociologi, Mihai Dinu Gheorghiu este o stea în plină ascensiune. Cu un doctorat obţinut în 1997 la celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS) din Paris, Gheorghiu este membru asociat al Centre de Sociologie Europèenne (de pe lângă EHESS şi College de France), al Centre d’Études des Mouvements Sociaux (EHESS) şi al Centre d’Études de l’Emploi (din cadrul Centre Naţional de la Recherche Scientifique).
Preocuparea pentru sociologia elitelor şi, în particular, a culturii e una mai veche pentru Mihai Dinu Gheorghiu, care, în anii ‘70-’80, a început prin a scrie critică literară. Cea mai recentă carte a sa, „Intelectualii în câmpul puterii. Morfologii şi traiectorii sociale“, cuprinde, într-un singur volum masiv, rezultatele mai multor cercetări despre elitele intelectuale din România şi fosta Republică Democrată Germană, desfăşurate pe parcursul a mai mult de două decenii, atât în ţară, cât şi la Paris şi Berlin.
Două mari arii de studiu sunt puse faţă în faţă de către autorul cărţii: mai mult de o jumătate din volum se referă, pe spaţii extinse, la ceea ce Gheorghiu (ca şi alţii, de altfel) numeşte „sociologia intelectualului de partid“, analizând istoria şi funcţionarea în sistemul comunist a şcolilor de partid (mai ales cele din RDG, precum Parteihochschule „Karl Marx“, echivalentul est-german al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, dar şi din Bulgaria sau România).
A doua parte a cărţii se ocupă, în schimb, pe larg de sociologia literaturii, concentrând analiza în special asupra spaţiului cultural românesc.
E foarte probabil ca studiile lui Mihai Dinu Gheorghiu să trezească anumite reacţii ostile, căci perspectiva neutră adoptată de autor poate fi considerată destul de neobişnuită, mai ales de către un cititor mai puţin obişnuit cu modul de gândire al specialiştilor în ştiinţe sociale.
Informaţii la prima mână
Nici urmă de condamnare morală în cartea lui Gheorghiu, deşi rolul funest al şcolilor de partid, adevărate pepiniere de cadre de conducere pentru regimurile comuniste, e binecunoscut. Ceea ce îl interesează pe autor este, de fapt, să arate cum au funcţionat aceste instituţii, cine au fost principalii actori implicaţi în fondarea şi administrarea lor, care au fost efectele asupra înlocuirii, în timp, a eşaloanelor superioare din conducerea partidelor comuniste, precum şi (o parte extrem de interesantă) cum au dispărut sau s-au reformat aceste instituţii de învăţământ în perioada de tranziţie către democraţie.
În sprijinul analizelor sale, Mihai Dinu Gheorghiu a folosit, pe lângă datele statistice, multe informaţii obţinute la prima mână dintr-o amplă serie de interviuri cu foşti oficiali comunişti din Republica Democrată Germană; de asemenea, autorul a inclus mai multe biografii succinte ale unora dintre aceştia.
Ca ultimă observaţie, ar trebui spus că „Intelectualii în câmpul puterii“ nu e neapărat o lectură simplă; volumul de informaţii e destul de consistent, iar uneori textul se referă la noţiuni din ştiinţele sociale cu care cititorul ar trebui să fie deja familiarizat. În rest, e o carte care merită recomandată fără rezerve.
Best seller
Editura ALLFA
248 pagini
PREŢ: 29,9 LEI
Editura Humanitas
328 pagini
PREŢ: 29,99 LEI
Editura Brandbuilders
272 pagini
PREŢ: 30 LEI