La modul declarativ, atitudinea românilor faţă de activităţile ce au legătură cu un tonus bun este în continuă creştere Diferitele activităţi care contribuie la menţinerea sănătăţii au o însemnătate considerabilă pentru locuitorii din mediul urban. Cel puţin la modul teoretic, pentru că, practic, situaţia stă cu totul altfel. Potrivit unui studiu realizat de Daedalus Consulting, deşi 70,3% din orăşeni consideră controalele medicale periodice foarte impor
La modul declarativ, atitudinea românilor faţă de activităţile ce au legătură cu un tonus bun este în continuă creştere
Diferitele activităţi care contribuie la menţinerea sănătăţii au o însemnătate considerabilă pentru locuitorii din mediul urban. Cel puţin la modul teoretic, pentru că, practic, situaţia stă cu totul altfel.
Potrivit unui studiu realizat de Daedalus Consulting, deşi 70,3% din orăşeni consideră controalele medicale periodice foarte importante, doar 29% aplică acest principiu. Un astfel de comportament poate fi explicat atât prin constrângerile legate de lipsa timpului sau a banilor, cât şi prin faptul că, în România, analizele şi controalele medicale efectuate cu regularitate, indiferent de starea sănătăţii, nu au devenit o obişnuinţă, aşa cum se întâmplă în alte ţări.
Curele de vitamine, care presupun o oarecare investiţie, sunt mai populare în rândul celor de vârstă medie, între 35 şi 54 de ani (36%).
Tinerii între 18 şi 24 de ani practică într-o măsură mai mare sportul (63,9%), în timp ce persoanele vârstnice tind să îşi menţină sănătatea prin activităţi care nu presupun eforturi fizice sau materiale, cum ar fi respectarea orelor de somn sau alimentaţia echilibrată. Totuşi, la nivel naţional urban, ponderea celor care fac exerciţii fizice a crescut de la 29%, în anul 2002 – când Daedalus Consulting a efectuat o cercetare similară -, la 55% în prezent.
„Această schimbare poate fi pusă pe seama popularităţii cursurilor sportive, îndeosebi a celor de dans, dar şi a tendinţei companiilor de a oferi angajaţilor abonamente la sălile de fitness sau diverse facilităţi pentru practicarea sportului, ca parte a beneficiilor acordate“, explică Andra Georgescu, researcher client service la Daedalus Consulting.
Analizând modul în care se reflectă preocuparea pentru sănătate în atitudinile faţă de alimente şi băuturi, observăm conturarea a trei categorii distincte: produse sănătoase, produse cu o influenţă controversată şi produse mai degrabă nesănătoase. În prima grupă intră legumele şi fructele proaspete, peştele, laptele, iaurtul, brânza, carnea de vită şi carnea de pui, persoanele intervievate având tendinţa de a pune semnul egal între produsele sănătoase şi cele proaspete.
„Atitudinea românilor faţă de aceste alimente este pozitivă, însă «practica» alimentară nu corespunde întocmai acestui mod de a privi lucrurile“, afirmă dr. Ionelia Chiru, medic rezident, institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice «Nicolae Paulescu». „Constatăm că legumele şi fructele proaspete, alimente cu aport crescut de vitamine, magneziu şi fibre, sunt consumate din ce în ce mai puţin în ultimii ani, în favoarea produselor rafinate, fapt ce a dus la o creştere a incidenţei unor afecţiuni. Peştele, aliment bogat în acizi omega 3, nu este aliment de bază pentru mulţi români. Lactatele, bogate în proteine de bună calitate şi calciu, sunt consumate în cantitate mult mai mică faţă de majoritatea europenilor. Din păcate, carnea de pui şi cea de vită, alimente bogate în proteine (20%), fier, potasiu, fosfor, cupru, vitamine din complexul B, cu beneficii asupra tuturor grupelor de vârstă, sunt de multe ori înlocuite de carnea de porc, ce conţine o cantitate mare de grăsimi, aceasta fiind ingredient de bază al preparatelor tradiţionale româneşti“, argumentează dr. Ionelia Chiru.
Potrivit sondajului Daedalus Consulting, printre produsele faţă de care există o atitudine vizibil nefavorabilă se numără cele de fast-food, chipsurile/snacksurile, mezelurile, carnea de porc, semipreparatele, cafeaua, berea, băuturile spirtoase, dar şi cele răcoritoare, îndeosebi carbonatate.
Şi nutriţioniştii trag semnale de alarmă privind efectele negative ale produselor menţionate, îndeosebi cele de fast-food.
„Aceste alimente nu trebuie introduse în alimentaţia copiilor. Realitatea arată însă contrariul, rata obezităţii infantile crescând îngrijorător în ultimii ani în România“, precizează dr. Ionelia Chiru, adăugând faptul că misiunea unui nutriţionist devine foarte grea, pentru că el trebuie să înlăture din mintea românului elementele negative care ţin de obiceiurile culinare locale şi să încerce să stopeze valul vieţii moderne şi comode, bazate pe alimentaţie de tip fast-food. Important este că, prin informare, s-a obţinut o schimbare semnificativă în atitudine – chiar dacă nu şi în comportament – şi că populaţia devine din ce în ce mai conştientă de problemele nutriţionale şi de sănătate.
«Creşterea prevalenţei excesului ponderal în ultimii ani – 57% din populaţia României este supraponderală, iar 20% este obeză clinic – a impus realizarea a numeroase studii privind factorii ce pot influenţa dezvoltarea obezităţii.»
Dr. Ionelia Chiru, medic rezident, institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu“
Previziuni
«Deşi produsele de fast-food şi semipreparatele sunt privite ca având o influenţă negativă asupra sănătăţii, ne putem aştepta ca, treptat, să crească ponderea acestora în consum, din cauza diminuării timpului liber al românilor.»
Andra Georgescu, researcher client service, Daedalus Consulting
