Înalți oficiali chinezi au aprobat o rezoluție privind „realizările majore și experiențele istorice” ale PCC, în cei 100 de ani de la înființarea partdiului, plasându-l pe Xi pe același piedestal cu tatăl fondator al națiunii, Mao Zedong, și cu liderul reformist Deng Xiaoping. Acesta din urmă este cel care a declanșat un boom economic și care a transformat China în ceea ce este azi: a doua cea mai mare economie a lumii, scrie CNN.

Discuții cu Joe Biden

Cu acest statut și cu o guvernare de necontestat în cadrul statului autoritar, Xi se pregătește să se vadă, luni, cu președintele Joe Biden, într-o întâlnire virtuală. Este prima între cei doi lideri, de când Biden a venit la Casa Albă, în ianuarie. Consolidându-și poziția acasă și încercând să construiască punți cu Biden, Xi speră să-și netezească drumul de realegere la de-al 20-lea Congres al Partidului, de anul viitor.  Adică un al treilea mandat, sperînd să rămână în funcție cel puțin încă cinci ani.

Discuțiile cu Biden au loc pe fondul intensificării concurenței și a tensiunilor tot mai  mari între cele două superputeri pe mai multe fronturi. Dar și în contextul deteriorării relațiilor Chinei cu o mare parte din lumea occidentală.

Chiar zilele trecute, Xi a avertizat națiunile din Asia-Pacific împotriva unei posibile reveniri a tensiunilor din perioada Războiului Rece, într-o referire voalată la eforturile administrației Biden de a-și aduna aliații și partenerii din regiune pentru a confrunta influența în creștere a Beijingului.

„Încercările de a trasa linii ideologice sau de a forma cercuri mici din motive geopolitice sunt sortite eșecului”, a spus liderul chinez.

Xi a încercat să construiască legitimitatea internă în jurul unei viziuni despre „marea întinerire a națiunii chineze”, promițând că va reda Chinei gloria străveche și locul cuvenit pe scena mondială. În pandemie, liderul chinez a pedalat pe discursul conform căruia „Orientul crește, iar Occidentul scade”, evocând o „fereastră de oportunitate fără precedent” pentru China de a ajunge din urmă, dacă nu chiar a depăși Occidentul.

Xi, marele salvator al Chinei

Iar rezoluția istorică adoptată în plenul partidului în această săptămână l-a uns ca singurul lider care ar fi capabil să conducă China pentru a atinge această ambiție.

Sub Xi, se spune în comunicatul reuniunii, China „a avut realizări istorice și a suferit transformări istorice”, rezolvând probleme dificile și realizând lucruri mărețe, care s-au aflat mult timp pe agenda predecesorilor săi, dar nu au putut fi realizate niciodată.

Comunicatul nu a abordat niciuna dintre provocările complexe cu care se confruntă administrația lui Xi. De la o criză demografică fără precedent și încetinirea economiei, până la afectarea imaginii internaționale a Beijingului din cauza represiunilor dure din provincia Xinjiang, din Tibet și Hong Kong, și a unei politici externe din ce în ce mai asertive.

În schimb, comnunicatul ridică în slăvi  progresele realizate sub conducerea lui Xi, de la ceea ce este caracterizat ca fiind eliminarea sărăciei și limitarea Covid-19, până la remodelarea ideologiei, modernizarea armatei și creșterea influenței globale a Chinei.

„Acum ne-am întors la politica omului puternic”, afirmă Jean-Pierre Cabestan, profesor de științe politice la Universitatea Baptistă din Hong Kong. „Pericolul este să ne bazăm pe o singură persoană pentru luarea deciziilor, dar și pe sănătatea sa, pe caracterul său pentru a decide viitorul unei națiuni de 1,4 miliarde de oameni”, remarcă Cabestan.