Europa și Asia Centrală sunt regiunile cele mai afectate de revizuirea datelor. Riscurile la adresa economiei au crescut, și motivele sunt numeroase. Trendul de creștere a prețurilor se vedea în vaste regiuni ale materiilor prime deja de anul trecut.

Astfel, „mașina” ecomomiei globale urca deja în ultimele trimestre o pantă dificilă, luptând cu perspectiva unor dobânzi mai ridicate și diminuarea impulsului anterior, pe când încerca să recupleze cilindrii opriți în pandemie.

Cu efectele războiului din Ucraina pe lanțurile de aprovizionare, pe energie, pe fluxurile financiare și pe încrederea consumatorilor și companiilor, e ca și cum aceeași mașină ar urca panta cu un bagaj mult mai greu.

Viteza înaintării, astfel, scade, iar în unele țări, riscul a crescut chiar ca mașina să „dea înapoi”, spre recesiune.

Țările cu venituri mici, potrivit președintelui Băncii Mondiale sunt în proporție de 60% într-o formă de incapacitate de plată, sau foarte aproape de aceasta.

Totuși, situația pare diferită în a doua mare economie a lumii, China. Datele referitoare la PIB venite din China au arătat o creștere peste așteptări în trimestrul I, 4,8% anualizat față de 4,4%.

Producția industrială a crescut cu 5%, peste așteptări cu 0,5 puncte

Dacă în oglinda retrovizoare surprizele sunt plăcute, în față drumul pare mai puțin lin. Închiderea activității în mai multe orașe mari este de așteptat să aibă un impact asupra producției. Efectul va depinde de durata restricțiilor.

În martie șomajul a ajuns la 5,8%, cu 0,3 puncte peste februarie. Reluarea activității, având în vedere și reziliența obținută prin adaptare, s-ar produce rapid.  Pentru moment, totuși, riscurile sunt orientate descendent.

În plus, autoritățile par a pregăti terenul pentru o reducere semnificativă a cererii. China a solicitat industriei oțelului o încetinire a producției, deși prețurile sunt aproximativ de 3 ori media istoric.

E o măsură ce ar putea accentua presiunile inflaționiste în special în afara Chinei, acolo unde cererea la import ridicată întâlnește oferta limitată de consecințele războiului din Ucraina.

Asociația Fierului și Oțelului a Chinei a spus că industria ar trebui să mențină echilibrul cerere/ofertă, în condițiile unei cereri limitate, și că ținând seama de constrângerile de resurse și de mediu, nu e înțelept să exporte produse low-end la scară largă.

Lanțurile logistice încă pun probleme, în diferite segmente industriale sau de bunuri de larg consum.  În industria auto, Renault a oprit producția unor modele electrice din seria Megane, iar Toyota a anunțat că va produce cu 100 000 de unități mai puțin.

Cu o economie care a încetinit în ritm trimestrial în fiecare din ultimele 4 raportări, România ar putea înregistra o creștere economică semnificativ redusă anul acesta.

Estimările FMI sunt de 2,2%, înaintea unei reveniri spre 3,4% în 2023. Unele semne pentru o eventuală recesiune tehnică pornind de la decelerarea anterioară continuată în trimestrul I se văd, dar sunt și șanse de evitare la limită a acesteia. Pentru trimestrul al doilea, partida e în desfășurare.

Având în vedere presiunile inflaționiste, un nivel mai ridicat de incertitudine și „vântul care bate din față” pentru economii importante în comerțul României, cum ar fi Germania, Italia și alte țări din UE, riscul de a vedea câteva trimestre dificile a crescut considerabil.

Industria auto, deja supusă unui cost al transformărilor fundamentale, resimte în plus disponibilitatea limitată a unor componente în urma situației din regiune. Cu toate acestea, intrările de capital din fonduri europene și o anume reziliență dobândită în ultimii doi ani pot restrânge costurile economice ale contextului actual.

Un avans al PIB de 2,1% este scenariul nostru de bază. Dinamica economiei globale, a prețurilor materiilor prime și a conflictului din Ucraina vor fi definitorii, însă, pentru felul cum va arăta, în realitate, anul economic.