Potrivit unui analize realizate de către XTB România, companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia, acțiunile marilor companii farmaceutice au scăzut și cu peste 70% față de perioada pandemică. Ele au ajuns din centrul radarului investitorilor în obscuritate, înregistrând pe burse contracții deosebit de severe.
Acțiunile marilor companii farmaceutice au scăzut și cu peste 70% față de perioada pandemică
Deprecierile masive, uneori de peste 70%, au lăsat locul creșterilor explozive pentru acțiuni precum Zoom sau Netflix, dar și pentru alte companii-fanion ale perioadei de pandemie, precum cele din domeniul farmaceutic, aflate deseori în prim-planul știrilor globale anii trecuți.
Între acestea, cele mai căutate erau cele care au dezvoltat vaccinuri bazate pe o tehnică nouă, ARN mesager, sau messengerRNA, prescurtat mRNA. Numele trimite deja cu gândul la simbolul de tranzacționare pe bursa americană (NASDAQ) al companiei Moderna.
Pe 10 august 2021, acțiunile Moderna atingeau un vârf de 497,49 dolari, de aproximativ 25 de ori peste valorile din ianuarie 2020, pe când acțiunea oscila în jur de 20 de dolari. De atunci, însă, euforia s-a risipit, compania a pierdut mai bine de două treimi și aproape trei sferturi din capitalizare (-72,6%) până la închiderea de marți, la 135,93 dolari/acțiune.
Nici producătorul german BioNTech, simbol BNTX, nu a mers mult mai bine: de la 464 dolari (tot pe 10 august 2021) până la 147,08 pe 30 august, pierderea este de 68,3%. Cu greu ar putea găsi acționarii firmei europene motive de a fi nu foarte dezamăgiți, observând că au, totuși, o performanță cu 4,3 puncte procentuale mai bună decât cea înregistrată de Moderna, pe traseul abrupt din vârfuri spre „valea” din prezent.
Cu societățile europene și americane ieșind din etapa de vaccinare masivă, dornice să lase în urmă perioada de restricții, debarasându-se de stresul asociat pandemiei, luând cu asalt destinațiile de vacanță inaccesibile (sau dificil accesibile) pentru aproape doi ani, veniturile și implicit profiturile celor două companii au suferit ajustări.
Succesul campaniei de vaccinare a adus revenirea, cu toată energia presurizată de timpul de așteptare, la un stil de viață deschis, cu activități în aer liber, socializare și călătorii, în timp ce interesul pentru noi runde de vaccinare a fost diminuat, la rândul său, de incidența mai redusă a îmbolnăvirilor grave în cazul noilor variante.
Profitul Moderna a scăzut de la 11,29 dolari/acțiuni la 8,58 dolari/acțiuni
Moderna înregistra un profit de 11,29 dolari/acțiune în trimestrul IV al anului trecut, care a coborât la 8,58 dolari/acțiune, în trimestrul întâi din acest an, și 5,24 dolari/acțiune în trimestrul al doilea. Pentru trimestrul al treilea, estimările sondajului Refinitiv sunt de 4,81 dolari/acțiune. Moderna a creat provizioane de aproape jumătate de miliard de dolari în trimestrul II pentru stocuri neutilizate.
CEO-ul Moderna, Stephane Bancel, anunțase deja în mai că va dona o mare parte din averea familiei sale și că urma să exercite o parte din opțiunile sale, vânzând acțiunile rezultate în următoarele 12 luni. La BioNTech trimestrul I al anului acesta a adus 14,37 dolari profit pe acțiune, în trimestrul III se estimează (Refinitiv) un câștig net de 4,66 dolari/acțiune.
Cele două companii rămân profitabile, dar tendința de pe burse nu are cum să fie ignorată de fondatori, echipa de conducere, angajați și bineînțeles, acționari. Scăderile pot să aducă nu doar nemulțumire, ci și să împingă spre o nouă mobilizare, orientată spre dezvoltarea afacerilor sau exploatarea unor resurse anterior trecute cu vederea, favorizând chiar o abordare orientată spre confruntare.
Moderna a pornit o acțiune legală împotriva BioNTech și Pfizer, în Germania și SUA, susținând că i-au fost încălcate brevete anterioare. Firma susține că vaccinul său a fost dezvoltat pe baza unor invenții brevetate între 2010 și 2016, în timp ce vaccinul Pfizer/BioNTech ar fi copiat, în principal, două trăsături esențiale pentru a crea propria lor variantă, Comirnaty. Ar fi vorba de metoda chimică de modificare ARN mesager și metoda de a coda proteina „spike” cu toată lungimea sa într-o formulă de nanoparticulă de tip lipid.
Pfizer/ BioNTech a respins ferm afirmațiile, insistând pe originalitatea muncii depuse. Interesant este că în perioada de urgență sanitară, au existat multiple voci care spuneau că, în interesul binelui comun, beneficiile aduse în mod normal de drepturile de proprietate intelectuale protejate de patente ar trebui suspendate, iar Moderna s-a arătat de acord.
Inițial, era un acord general, dar pe 7 martie a modificat promisiunea, făcând-o să se aplice doar în privința a 92 de țări cu venituri mici și mijlocii din convenția AMC92 (pe listă se află țări precum Madagascar, Nepal, Algeria, Congo, Nigeria, Vietnam). Moderna nu intenționează să obțină retragerea de pe piață a vaccinului produs de concurenții săi, ci doar o compensare financiară. Perioada pentru care se cer compensații începe din 8 martie anul acesta și nu se aplică la vânzările către țările din inițiativa AMC92, a scris Claudiu Cazacu pentru XTB România.