Care sunt efectele și provocările aderării la Spațiul Schengen
Datele arată că România pierde aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an pentru că nu este în zona Schengen, iar transportatorii pierd în plus 90 de milioane de euro din cauza întârzierilor. Bulgaria, vecina noastră de la sud, pierde în jur de 834 de milioane de euro anual, conform unui studiu realizat de Academia din Bulgaria.
Aceste cifre s-ar putea să fie mai mici decât pierderile reale, pentru că ele nu iau în calcul toate efectele directe și indirecte ale întârzierilor. De exemplu, întârzierea livrării produselor proaspete sau perisabile poate duce la pierderi mai mari, iar în timp aceste probleme se acumulează.
Pentru că România și Bulgaria nu sunt în Schengen, chiar dacă nu există taxe vamale, țările nu se bucură de toate beneficiile pieței unice. Dacă pierderile reprezintă 0,67% din PIB conform ESCC, alte estimări sugerează un impact între 0,5% și 1% din PIB. În opinia consultantului Claudiu Cazacu, pierderile pentru România sunt undeva între 0,7% și 0,9% din PIB. Aderarea la Schengen ar aduce un avantaj important.
Beneficiile intrării în Schengen includ reducerea costurilor pentru exporturi, atragerea de investiții străine, creșterea turismului și creșterea încrederii în economie. Pe termen lung, aceste avantaje ar stimula economia. Totuși, pe termen scurt, efectele pozitive ar putea fi mai greu de simțit din cauza îngrijorărilor legate de starea economiei și de incertitudinile din începutul anului.
Comerțul și turismul ar fi mult mai ușor între aceste două țări și restul UE
După ce România și Bulgaria ar deveni membre complete în Schengen, comerțul și turismul ar fi mult mai ușor între aceste două țări și restul Uniunii Europene, ceea ce ar aduce beneficii pentru întreaga Uniune, cu efecte pozitive în lanț.
Beneficiile pentru turism sunt deja vizibile în Croația, care a devenit o destinație turistică majoră, având o creștere de 11,4% în 2023, iar pentru 2024 se așteaptă o creștere de 4%, ajungând la un venit record de 15,2 miliarde de euro.
Polonia, având atât o locație apropiată de vestul Europei, cât și o integrare mai rapidă în UE și Schengen, a ajuns la 82% din PIB-ul pe cap de locuitor al UE, în timp ce România este la 78%. Acest proces de apropiere de media UE ar fi sprijinit de eliminarea barierelor la frontiere, explică Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.
Totuși, contextul economic actual contează mult. BCE estimează o creștere a PIB-ului de doar 0,8% în 2024 și de 1,3% în 2025 pentru zona euro, iar Uniunea Europeană nu se află într-o perioadă de mare creștere economică. De fapt, se confruntă cu unele dintre cele mai serioase crize structurale de la înființarea sa.
Industria se confruntă cu multe dificultăți, în special în sectorul auto, dar și în alte domenii. De asemenea, sectorul tehnologiei digitale și al inteligenței artificiale, datoria publică în creștere și concurența din partea țărilor asiatice sunt alte provocări mari.
Potrivit FMI, industria din Germania reușește să adauge valoare chiar și cu volume mai mici, care sunt sub nivelul de dinainte de pandemie, dar se confruntă cu o îmbătrânire severă a forței de muncă, investiții publice scăzute și multă birocrație.
Ce înseamnă aderarea completă pentru piața muncii?
Pentru piața muncii, aderarea la Schengen ar putea face mai ușor pentru cei care caută locuri de muncă sezoniere să migreze spre vest, așa cum s-a întâmplat deja în unele țări din Europa de Est și Balcani. Angajatorii români se confruntă deja cu dificultăți în a păstra lucrători din afacerea Uniunii Europene, iar această problemă ar putea fi și mai mare, ducând la o dificultate și mai mare de a găsi oameni pentru posturi vacante.
Angajatorii vor trebui să ia măsuri pentru a atenua aceste riscuri, cum ar fi înțelegerea nevoilor angajaților, crearea de programe de dezvoltare pe termen lung și oferirea unor beneficii suplimentare.
Aderarea la Schengen va produce efecte treptat. De exemplu, vor trece mai mult de 1 an până la eliminarea completă a verificărilor la frontieră, iar în perioada de tranziție vor mai exista controale la granița cu Ungaria și Bulgaria pentru cel puțin 6 luni după 1 ianuarie 2024. Un exemplu de riscuri legate de această tranziție este Croația, care a intrat în Schengen în 2023, dar încă face verificări la granița cu Slovenia.
Pe scurt, economia României va beneficia semnificativ de pe urma aderării la Schengen, dar vor exista și provocări legate de piața muncii, care vor trebui gestionate.
