parte din Grupul celor 7 au cerut, la intalnirea desfasurata in Dubai, schimbarea politicilor monetare si o flexibilitate mai mare a ratelor de schimb. Presedintele Bancii Centrale Europene, Wim Duisenberg, a propus crearea unui cos comun dolar – euro – yen, care sa stabilizeze raporturile monetare internationale, intr-o perioada in care fiecare tara incearca sa isi deprecieze propria moneda pentru a stimula cresterea exporturilor.
Pietele financiare au inteles mesajul G7 ca un apel la o noua „ordine monetara”, in cadrul careia numarul interventiilor ar trebui sa fie mai mic, si ca o renuntare la „dolarul tare”, in ciuda declaratiilor lui John Snow, secretarul Trezoreriei americane, care a afirmat ca Administratia Bush nu a renuntat la politica unei monede puternice.
Evolutia apreciativa a euro, care a urmat intalnirii G,7 nu a avut efecte asemanatoare pe piata valutara romaneasca. Aici s-a inregistrat o echilibrare a cererii cu oferta, valoarea zilnica a tranzactiilor interbancare (inclusiv clienti) fiind de cel mult 150 milioane euro. In aceste conditii, cursul mediu al euro s-a apropiat la doar 19 lei de maximumul istoric de 38.359 lei, inregistrat in data de 16 iunie, care ar putea fi depasit pana la sfarsitul lunii.
Dolarul american a scazut, de la sfarsitul lui august pana in data de 25 septembrie, cu 828 lei. Moneda americana a inregistrat la inceputul lunii maximumul istoric de 34.486 lei, dupa care a scazut pana la un minim de 33.312 lei. O revenire a dolarului peste pragul de 34.000 lei va fi posibila in cazul in care paritatea va reveni spre valori de 1,13 dolari.
Japonezii au impins in sus cursul euro
Analistul Radu Limpede crede ca schimbarea politicilor monetare la nivel mondial a devenit „o necesitate, dat fiind faptul ca in ultimele decenii economia s-a globalizat. Comertul international, fluxurile investitiilor de portofoliu nu mai au bariere si „fug” dupa bunul plac intre cele 24 de fuse orare, in timp ce piata valutara internationala nu a mai fost practic intr-un echilibru satisfacator de pe vremea etalonului-aur. Pe fondul „indisciplinei monetare” din diferite tari, zone si/sau momente istorice (vezi criza petrolului din anii 70), in lume exista bani in surplus care creeaza ritmic „bulele” (bubbles) crizelor financiare succesive, ceea ce induce de fapt si volatilitatea uriasa a cursurilor principalelor monede”.
Evolutia apreciativa a monedei europene de pe parcursul saptamanii trecute, care se asteapta sa continue si in perioada imediat urmatoare, pana la 1,16 dolari, se datoreaza, in primul rand, cresterii spectaculoase a monedei nipone. Declaratiile facute de oficialii japonezi privind renuntarea la interventiile necesare pentru deprecierea yenului (in primele opt luni ale acestui an autoritatile nipone au cumparat peste 70 miliarde de dolari) au facut ca martea trecuta dolarul sa scada pana la 110,97 yeni, cel mai redus nivel din decembrie 2000 incoace. Dar, atentie, noul ministru de finante nipon, Sadakazu Tanigaki, a declarat, la jumatatea saptamanii trecute, ca sunt posibile oricand noi interventii care sa sprijine exporturile nipone.
Primele semne de redresare a monedei unice au aparut inca din 19 septembrie, inainte de deschiderea conferintei G7, investitorii simtind evenimentele majore care urmau sa se desfasoare, euro urcand de la 1,1241, dimineata in Europa, la 1,1374 dolari, in America. Inceputul saptamanii trecute a adus cu sine o noua apreciere a monedei unice, care a urcat marti la 1,1526 dolari. Spargerea barieriei de 1,1390 dolari a dus la schimbarea pozitiilor marilor fonduri de investitii, care din vanzatori de euro au devenit cumparatori de moneda unica, joia trecuta euro atingand pe piata americana un maxim de 1,1534 dolari.
Cresterea de joia trecuta a monedei europene se datoreaza scaderii numarului comenzilor de bunuri de lunga folosinta din SUA in august cu 0,9%, comparativ cu iulie, cand acestea crescusera cu 1,5%. Scaderea indicelui american a fost limitata de cresterea cu 35% a comenzilor de echipament militar, altfel acesta ar fi coborat cu 2,6%.
In Europa, indicele de conjunctura Ifo, care masoara climatul de afaceri din Germania de Vest, a crescut, pentru a cincea luna consecutiv, la 91,9 puncte fata de 90,8 puncte in august. Cresterea a depasit asteptarile analistilor, care prognozau un nivel al indicelui de 91,7 puncte.
Ioan Aleman, analist de la bursa futures din Sibiu, considera ca „pragurile de rezistenta si de suport ale paritatii euro/dolar sunt cuprinse in intervalul 1,1190 si 1,1630 dolari, valori intre care aceasta va oscila”. La Chicago Mercantille Exchange paritatea euro/dolar cu scadenta decembrie a fluctuat zilele trecute intre un minim de 1,1128 si un maxim de 1,1478 dolari, ceea ce pare a confirma declaratiile care indicau pentru sfarsitul anului o paritate cuprinsa intre 1,15 – 1,17 dolari.
Dolarul plateste pentru pacea din Irak
Pietele financiare internationale au oscilat nervos dupa intalnirea G7 care s-a desfasurat in Dubai. Grupul tarilor puternic industrializate a criticat dur regimurile valutare din Asia, cu precadere China si Japonia, care distorsioneaza diviziunea internationala a muncii prin tinerea artificiala la un nivel scazut a propriilor monede.
Euro si-a dovedit, din nou, in fata dolarului, atractivitatea sporita pentru investitorii trans-continentali. Chiar daca paritatea va reveni la un nivel verosimil de 1,00 – 1,10 dolari/euro, cred ca va continua „povestea euro”. Oricata crestere ar raporta economia americana, investitorii simt slabiciunea financiara tot mai accentuata a SUA: deficit comercial urias (circa 5% din PIB), un deficit bugetar periculos pentru un deceniu de acum inainte, la care se adauga si nota de plata, tot mai inspaimantatoare, necesara „castigarii pacii” in Irak. si cine stie daca nu cumva se pregateste vreo campanie pe intreaga „axa a raului”?
Euro are tendinta de crestere
Din punct de vedere tehnic, pietele internationale si-au schimbat trendul, tendinta pentru paritatea euro/dolar fiind de crestere, pana la mijlocul lunii octombrie, culoarul de tranzactionare fiind cuprins intre un maxim de 1,1725 si un minim de 1,1355 – 1,1380 dolari. Pentru euro, primul prag de rezistenta puternica se afla in jurul valorii de 1,1550 dolari, iar urmatorul la 1,1625 – 1,1635 dolari. Depasirea ultimei valori ar putea impinge euro la 1,1680 sau chiar 1,1725 dolari. Pragul suport pentru paritate se afla la 1,1355 – 1,1360 dolari/euro. Chiar daca euro va scadea sub acest prag este indicata mentinerea tot pe pozitii de cumparare (long).
Dolarul este presat pe piata asiatica, unde Banca Japoniei, inca nu si-a stabilit pragul de interventie in favoarea yenului. Inceputul lui octombrie poate aduce miscari ale paritatii, fiind asteptate noi date privind evolutia economiei americane.