Zăcămintele petroliere convenţionale din subteranul vestului României au devenit parte a dezvoltării strategice a NIS Petrol Serbia, una dintre cele mai mari companii de profil din sud-estul Europei. Reprezentanţii companiei au arătat miercuri, într-o conferinţă de presă, că, în cazul în care prospecţiile pe care le vor desfăşura vor certifica speranţele legate de acestea, zona de frontieră româno-sârbă va cunoaşte o dezvoltare economică fără precedent.
Reprezentanţii NIS Petrol au dat, totodată, asigurări că nu caută gaze de şist, arătând că geologi de prestigiu argumentează că Banatul stă pe o zonă mlăştinoasă, săracă în gaze de şist, iar 'compania nu doreşte în niciun fel să investească bani foarte mulţi în căutarea unor posibile gaze de şist'.
'Nu căutăm şi nici nu ne interesează gazele de şist. Ar fi o investiţie mult prea mare (prospecţia, n.r.) în ceva riscant, pentru că zona nu este bogată în gaze de şist. Noi respectăm întru totul legislaţia din România, am semnat acord cu statul român în acest sens şi nu ne încălcăm promisiunile. Dezvoltarea şi consolidarea poziţiei companiei noastre ca jucător important din regiune în sectorul petrolier reprezintă obiectivele noastre principale. Compania se axează pe exploatarea, dezvoltarea şi producţia convenţională de petrol, acesta fiind şi scopul prezenţei noastre pe piaţa din România. Sporirea capacităţii de producţie în urma unor investiţii semnificative în modernizarea rafinăriei de la Pancevo (Serbia) reprezintă motivul principal al interesului nostru în perimetrele petroliere din vestul României, aflate în proximitatea graniţei cu Serbia', a detaliat miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Timişoara, Vadim Smirnov, director general al NIS Petrol România.
Sârbii au în vizor dezvoltarea a trei mari proiecte în Banat, în zonele Periam, Biled, Crai Nou şi Jimbolia, plănuind inclusiv construcţia unei magistrale prin care petrolul va fi transportat la combinatul de la Pancevo.
În urmă cu trei ani, un proiect al companiei Zeta Petroleum România scotea la iveală faptul că oraşul timişean Jimbolia stă pe un zăcământ de ţiţei parafinos de foarte bună calitate, evaluarea preliminară indicând existenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioane de barili, dar care pot ajunge chiar la 6 milioane de barili. În urma forărilor şi a sondărilor, s-a constatat că subteranul avea mult bioxid de carbon la o presiune foarte mare, iar forajul a fost închis.
Explorările de pe lotul din Periam se întind pe o suprafaţă de 1.070,6 kmp, iar la Biled, pe 1.113,2 kmp, fiind vorba despre terenuri ce aparţin unor persoane private, administraţiei comunale sau altor instituţii.
'Descoperirea de noi zăcăminte de ţiţei va însemna, practic, dezvoltarea industriei petroliere în regiune şi, implicit, noi locuri de muncă pentru populaţia locală, precum şi mai multe şanse de dezvoltare pentru comunităţile din judeţ. Operaţiunile noastre respectă în totalitate cerinţele de mediu şi de siguranţă a populaţiei', a explicat geologul Mikhail Danilin, director executiv Upstream NIS Petrol.
Danilin a precizat pentru AGERPRES că în acest moment se testează subsolul şi se încearcă estimarea concretă a cantităţii de zăcământ ce poate fi găsită.
'E posibil să nu găsim zăcăminte şi să nu ne scoatem investiţia. (…). Noi estimăm să găsim undeva între 200.000 de tone şi 500.000 de tone, ca rezervor de zăcământ. Până nu forăm, nu ştim exact şi nu putem da cifre exacte. Exploatarea efectivă a zăcământului nu va avea loc mai devreme de trei ani', a spus Danilin pentru AGERPRES.
Dacă forajele vor scoate la iveală preţiosul lichid, proiectele NIS Petrol în România vor ajunge la 600 de milioane de euro, susţin reprezentanţii companiei.
NIS Petrol a început prospecţiile în Timiş pe baza unor hărţi obţinute de la diverse companii petroliere.AGERPRES