Pentru familia lui Florin Romosan din Sascut, banii obtinuti din cultivarea si vanzarea sfeclei de zahar de pe cele cinci hectare de teren pe care le detine reprezinta singurul venit. Fermierul spune ca anul acesta se asteapta sa castige in jur de 35 de euro la tona de sfecla vanduta fabricii de zahar din vecinatate. Din banii incasati pe o tona de sfecla, 24 de euro da fabrica, iar 11 euro este subventia de la stat. Inseamna ca pentru cele 40 de tone de sfecla pe care le obtine va inc
Pentru familia lui Florin Romosan din Sascut, banii obtinuti din cultivarea si vanzarea sfeclei de zahar de pe cele cinci hectare de teren pe care le detine reprezinta singurul venit. Fermierul spune ca anul acesta se asteapta sa castige in jur de 35 de euro la tona de sfecla vanduta fabricii de zahar din vecinatate. Din banii incasati pe o tona de sfecla, 24 de euro da fabrica, iar 11 euro este subventia de la stat. Inseamna ca pentru cele 40 de tone de sfecla pe care le obtine va incasa foarte curand 1.400 de euro. Daca ar fi trait in Franta, Romosan ar fi castigat 2.000 de euro. Diferenta, provenind din subventiile generoase acordate cultivatorilor de materie prima de la bugetul Uniunii Europene prin intermediul Politicii Agricole Comune, ar trebui sa se regaseasca, dupa aderare, si in bugetele fermierilor romani. Acest lucru nu se va intampla, pentru ca, cel putin in ceea ce priveste subventionarea zaharului, Romania intra in Uniunea Europeana la spartul petrecerii. Sub presiunea Organizatiei Mondiale a Comertului, protectionismul european primeste o grea lovitura.
“Nu avem alternativa la reforma subventiilor”, este ferma pe pozitie Mariann Fischer Boel, comisar european responsabil cu politica agricola si dezvoltarea rurala. Hotararea cu care loveste in interesele financiare ale celor 1,8 milioane de cultivatori europeni de sfecla de zahar este determinata de Organizatia Mondiala a Comertului. Aceasta a declarat ca ilegale si impotriva regulilor pietei subventiile pe care Uniunea Europeana le practica in cazul zaharului, subventii care au dus la prabusirea pretului mondial cu 17% si la afectarea grava a economiilor tarilor lumii a treia, producatoare prin traditie de materie prima ieftina.
Povestea dureaza de patru decenii, iar practica a determinat invadarea pietelor mondiale cu zahar european, care, daca nu ar fi fost subventionat regeste, nu ar fi avut nici o sansa in fata concurentei. Uniunea Europeana garanteaza producatorilor din piata comuna un castig de 46 de euro la tona de sfecla de zahar si 621 de euro la tona de zahar, adica de trei ori mai mult decat pretul mondial. Uneori, intervine direct pentru a mentine preturile sus, cumparand intreaga productie de materie prima si stocand-o. Deseori plateste exportatorilor de zahar diferenta dintre pretul mondial pe tona si cel mai mare pret din Uniunea Europeana. Concomitent, limiteaza importurile de zahar prin taxe vamale de 140%. Este o reteta ce afecteaza grav tari ca Brazilia, Thailanda sau Australia, tari in care zaharul nu este subventionat si in care procesarea unei tone de produs costa de cinci ori mai putin decat in Uniunea Europeana.
Avantajele dispar exact in momentul aderarii
Asadar, incepand din 2006, este foarte probabil ca zaharului european sa i se taie din subventii. Decizia finala va fi luata peste exact o luna de zile. Comisia Europeana pregateste o scadere a veniturilor fermierilor europeni de la 46 de euro la 25 de euro pentru tona de materie prima, iar pretul zaharului se va diminua, in urma reducerii subventiilor, de la 621 la 385 de euro pe tona. Cultivatorii vor fi despagubiti cu 60% din ceea ce pierd, ceea ce inseamna ca pretul final la tona de sfecla de zahar va fi de 35 de euro.
“Este cu un euro in plus fata de ce primesc acum fermierii romani”, comenteaza schimbarea Ioan Armenean, seful Patronatului zaharului din Romania. “Situatia noastra ramane neschimbata, nu vom beneficia de avantajele pe care fermierii europeni le-au avut si inca le au”, spune el. In Romania sunt peste 120 de mii de cultivatori de sfecla de zahar, care detin suprafete intre 0,5 si 200 de hectare, predominand cei ce lucreaza suprafete mici. Ei sunt cei care, in lipsa surplusului provenit din subventiile made in EU 15, vor fi nevoiti fie sa vanda pamantul, fie sa se reorienteze.
Zaharul, locul sapte In topul subventiilor agricole
In directia subventionarii productiei de zahar sunt indreptate 2,9 procente din bugetul Politicii Agricole Comune. Sub presiunea OMC, UE este nevoita sa-si reduca asistenta.
Sursa: Comisia Europeana
“Situatia noastra ramane neschimbata, nu vom beneficia de avantajele pe care fermierii europeni le-au avut si inca le au.”
Ioan Armenean,
Seful Patronatului zaharului din Romania
Pierdere si castig
Reducerea subventiilor afecteaza:
Cultivatorii de sfecla de zahar din Romania nu vor beneficia de avantajele de care timp de 40 de ani a profitat concurenta din statele membre. Aderarea lor la UE are loc pe fond de austeritate bugetara europeana.
Producatorii de sfecla de zahar din statele membre, in principal cei din Belgia, Franta, Irlanda, Italia si Spania, pierd bani, in medie 21 euro/tona. Ei vor fi fortati sa se reorienteze catre culturi mai rentabile.
Fabricile producatoare de zahar vor fi afectate de restrangerea productiei de sfecla de zahar. Se estimeaza inchiderea a 80 de capacitati de productie si pierderea a 150 de mii de locuri de munca.
Peste 20 de mari producatori de zahar din zonele Pacific, Asia, Insulele Caraibe, care in prezent au acces privilegiat pe piata UE, unde exporta anual 1,3 mil. tone de zahar, in regim de duty free, la 524 euro/tona.
Au de castigat:
Consumatorii europeni, care vor cumpara zaharul la preturi mai mici cu 40%.
Tarile mari producatoare, cum sunt Brazilia si Mozambic, in care, in circa cinci ani
de la aplicarea reformei in UE, va apare un milion de locuri de munca in industria zaharului, ca urmare a reducerii protectionismului european.