Suprafata cultivata cu sfecla de zahar in acest an este de 50 mii ha, cu 40% mai putin fata de cea realizata anul trecut. Cu o pierdere totala de peste 2,5 milioane de dolari in 1998, 200 de mii de cultivatori de zahar si-au indreptat anul acesta terenurile spre alte culturi. Din totalul de 33 de fabrici de zahar, in 1999 mai lucreaza 17, dar si ele au inregistrat anul trecut un deficit total de peste 400 de miliarde de lei.
Dupa 1989, consumul intern anual de zahar, ajuns anul trecut la 450.000 tone, a fost acoperit in mare masura de importuri. In ultimii trei ani, au intrat in tara peste un milion de tone de zahar. Peste 400 de mii tone au fost aruncate direct pe piata pentru consum, restul fiind folosit de fabrici pentru rafinare. Zaharul adus din Republica Moldova, liber de taxe vamale, a acoperit 11% din consumul intern anual.
Cuba si Brazilia
indulcesc europenii
In opinia producatorilor romani, patrunderea pe piata romaneasca a unor cantitati de zahar la preturi mult mai mici decat costurile de productie a zaharului autohton a determinat acumularea de stocuri de zahar indigen care, in final, au fost vandute fortat la preturi ce nu acopereau costurile.
La 1 martie a.c., un kg de zahar romanesc se fabrica cu 6.800-7.200 lei, in timp ce pe piata zaharul costa 3.800 lei/kg. In aceste conditii 16 dintre fabricile romanesti au intrat in faliment, iar o parte din cele care au ramas viabile au fost puse in imposibilitate de a mai plati preturile cerute de cultivatori, de 30 de dolari pe tona de sfecla de zahar. De exemplu, pentru reducerea pierderilor, firma austriaca Agrana Zucker, cel mai important investitor strain in acest sector, dupa achizitionarea pachetelor majoritare de actiuni la fabricile din Roman, Buzau, Urziceni si Tandarei, a luat decizia de a reduce cu 30.000 ha suprafetele cultivate cu sfecla, concentrandu-le numai in zona Roman.
La Buzau, Urziceni si Tandarei se va produce un timp zahar alb prin rafinarea zaharului brut din import. Acelasi lucru se intentioneaza si la alte fabrici din Arad, Oradea si Carei, unde actionarii majoritari sunt firme straine.
In timp ce Romania se confrunta cu o reducere puternica a productiei de zahar, celelalte state est-europene, candidate la integrarea in Uniunea Europeana, intentioneaza extinderea suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar. Comisarul pentru agricultura al UE, Franz Fischler, a mentionat la reuniunea de la Bruxelles din luna mai a.c. a Organizatiei Internationale a Zaharului ca „zonele cultivate cu sfecla din cele 10 state candidate au inceput deja sa se extinda. Acest lucru intervine dupa reducerea initiala a suprafetelor, ca urmare a masurilor de restructurare din economiile respective.
Pe de alta parte, de doi ani exista pe piata mondiala un surplus de aproape doua milioane de tone de zahar din trestie de zahar, provenit din tarile in curs de dezvoltare, cum ar fi Cuba si Brazilia. Acest surplus a fost plasat in special in Europa si vandut la preturi foarte mici, sub 20 USD/ tona.
Cele mai afectate de aceste importuri au fost tarile din Europa de Est, fara protectie vamala, precum Rusia, Ucraina, Polonia, si Romania. Lucru ce s-a repercutat implicit si asupra tarilor membre UE, care si-au pierdut o parte din piata de desfacere a propriei productii de zahar in Estul Europei. Costurile de productie a zaharului din sfecla din tarile comunitare ajunge la circa 700 USD pe tona. In conditiile in care Romania se afla printre putinele tari est-europene in care productia de zahar scade, exporturile comunitare pot fi orientate usor aici.
Producatorii s-au ales doar cu promisiuni
La protestele producatorilor romani, Ministerul Agriculturii a promis o serie de masuri pentru salvarea acestui sector: introducerea unui pret de referinta in vama la importul de zahar rafinat si brut, reducerea impozitului pe profit la productia de zahar de la 38% la 18%, reducerea TVA aplicata vanzarilor de zahar pe piata interna de la 22% la 11%, limitarea la 25.000 tone anual a importurilor de zahar alb scutite de taxe din Republica Moldova. Numai ca se vorbeste cam de mult timp de aceste facilitati, si pana in prezent nimic nou sub soare.
In schimb, taxa vamala la importurile de zahar si produse zaharoase a fost micsorata de la 50% la 45%, conform acordului ASAL incheiat cu Banca Mondiala, in timp ce statele din UE protejeaza importul de zahar alb aplicand taxe in vama de 250%.     

Ministrul Muresan lasa producatorilor un gust amar

In zona Podisului Transilvaniei, cultura sfeclei de zahar a reprezentat intotdeauna o traditie.
Inainte de 1989, judetul Mures era unul dintre principalii producatori de sfecla si de zahar. In 1989 s-au cultivat 11.823 hectare, obtinandu-se o recolta de 490.000 de tone. Anul acesta nu s-au insamantat decat 4.822 hectare. Adica, circa un sfert. Productia de zahar a suferit acelasi coboras vertiginos. In 1989, pe plan judetean se produceau 53.000 de tone de zahar. Anul trecut s-au produs 14.000 de tone, iar stocul de la fabricile din zona,Targu-Mures si Ludus, depasea 18.000 de tone.
Cele doua fabrici de zahar din Mures au fost privatizate anul trecut. Prima de o firma franceza, a doua de una engleza. Daca fabrica din Targu Mures a contractat cu producatorii suprafete insemnate, Ludusul nu a contractat decat 900 de hectare.
Criza din agricultura nu a trecut neobservata de prefectul de Mures, Dorin Florea. Acesta, aflandu-se intr-o lupta la cutite cu muresanul Muresan, ajuns din inginer energetician ministru al Agriculturii, a tras un semnal de alarma impreuna cu specialistii din agricultura.
Daca pe plan judetean, in 1997 au ramas nelucrate 11.000 hectare, anul acesta au ramas de izbeliste 40.000 hectare. Majoritatea suprafetelor nelucrate erau destinate sfeclei de zahar. De asemenea, numarul societatilor agricole a scazut de la 196 la 108, iar cel al asociatiilor familiale de la 170 la 26!
Peste capul ministrului de resort, Florea a demarat o serie de initiative legislative, pentru sprijinirea agriculturii intensive, in special privind cultivarea plantelor tehnice. Prefectii din celelalte judete au decis sa sprijine initiativa prefectului muresean.
Naznan Jeno, directorul general al Directiei Agricole Mures, este si el suparat foc pe Muresan: „In sase luni de zile, ministrul nu s-a intalnit direct, ci doar printr-o teleconferinta cu specialistii din agricultura”.
Desi in judetul Mures mii de tarani traiau de pe urma sfeclei de zahar, acum ei se orienteaza spre alte culturi, mult mai rentabile. De asemenea, in industria zaharului muresean s-au facut disponibilizari succesive. Desi Muresul era considerat „patria zaharului”, acum piata este invadata de zahar din Republica Moldova, Ungaria sau China, la preturi mult sub cele ale pietei interne.

Situatia fabricilor de zahar la 18.02.1999
A. Fabrici privatizate

SC Zaharul SA Arad, actionar majoritar Sucrerie de Bazancour – Franta, pierderi -45,15 mld. lei
SC Zaharul SA Carei, actionar majoritar Pfeifer und Langen – Germania, pierderi -4,96 mld. lei
SC Zaharul SA Oradea, actionar majoritar Pfeifer und
Langen – Germania, pierderi -25,00 mld. lei
SC Zaharul SA Ludus, actionar majoritar MAN – Marea Britanie, pierderi -1,29 mld. lei
SC Zamur Tg. Mures, actionar majoritar Sucrerie de Marquentere – Franta, pierderi -36,33 mld. lei
SC Fabrica de Zahar Bod, actionar majoritar firma Darcom – Romania, plus 41,44 mld. lei
SC Cristal SA Urziceni, actionar majoritar Agrana – Austria, pierderi -62,87 mld. lei
SC Beta SA Tandarei, actionar majoritar Agrana – Austria, pierderi -35,66 mld. lei
SA Zaharul SA Buzau, actionar majoritar Agrana – Austria, pierderi -57,31 mld. lei
SC Danubiana SA Roman, actionar majoritar Agrana – Austria, pierderi -59,66 mld. lei

B. Fabrici in curs de
privatizare

SC Zaharul SA Timisoara, pierderi -5,89 mld. lei
SC Zaharul SA Calarasi, pierderi -8,64 mld. lei
SC Zaharul SA Oltenitar
r
C. Fabrici cu capital r
majoritar de statr
r
SC Zalec SA Lechintar
SC Zaharul SA Teiusr
SC Zaharul SA Corabiar
SC Zaharul SA Liestir
SC Zaharul SA Sascutr
SC Nectar SA Pascanir
SC Siretul SA Bucecear
r
D. Fabrici inchiser
r
SC Zaharul SA Calafatr
SC Zaharul SA Podarir
SC Zaharul SA Draganesti – Oltr
SC Zeukma SA Zimnicear
SC Olimpia SA Giurgiur
SC Zaharul SA Fundulear
SC Zaharul SA Racarir
SC Zaharul SA Navodarir
SC Zaharul SA Babadagr
SC Fortuna SA Iancar
SC Cristal ZT SA Tataranur
SC Pyretus SA Falciur
SC Zatrus Trusestir