Comertului (OMC) sa reduca subventiile pe care le acorda procesatorilor si fermierilor. In lumina noilor conditii, cotele nationale nu mai sunt intangibile. Romania a primit de la UE o cota de productie subventionata de 325.000 de tone. Daca insa nu vom produce aceasta cantitate de zahar, alti producatori din Uniune ne vor „ajuta”, procesand si cota noastra. Pentru evitarea acestui scenariu, producatorii nostri trebuie sa-si reduca urgent costurile de productie. Cei mai avanajati sunt, potrivit lui Ioan Armenean, presedintele patronatului din industria zaharului, cei care se afla in apropierea zonelor optime de cultura a sfeclei, situate in centrul si nordul tarii. „Cei cinci” numarati de catre Ioan Armenean se gasesc la Roman, Ludus, Bot, Oradea si Timisoara. Aceste fabrici se afla in centrul unor areale cu clima potrivita cultivarii sfeclei, fapt care le permite sa obtina cu costuri reduse o materie prima de calitate. Premisele favorabile nu garanteaza insa succesul industriei noastre. Proprietarii fabricilor trebuie sa investeasca in cresterea eficientei de extractie a zaharului din sfecla, a carei medie este de circa patru ori mai scazuta decat cea europeana. Potrivit lui Ioan Armenean, alaturi de aceste unitati ar mai putea supravietui inca trei-patru unitati de rafinare a zaharului brut.