Zece reguli de bază pentru o aventură off-road reuşită

Căţărarea cu maşina pe drumuri neamenajate, printre copaci şi râuri tumultuoase, câştigă tot mai mulţi fani în România. Succesul unui astfel de raid nu este garantat însă de simpla posesie a unui vehicul cu tracţiune integrală. Pentru mulţi, ideea de a ajunge cu maşina până în vârful muntelui numai pentru a-şi testa limitele personale şi pe cele ale vehiculului este doar o nouă fiţă, însă, odată trăită, o astfel de experienţă poate crea dependenţă. Relieful b

Căţărarea cu maşina pe drumuri neamenajate, printre copaci şi râuri tumultuoase, câştigă tot mai mulţi fani în România. Succesul unui astfel de raid nu este garantat însă de simpla posesie a unui vehicul cu tracţiune integrală.

Pentru mulţi, ideea de a ajunge cu maşina până în vârful muntelui numai pentru a-şi testa limitele personale şi pe cele ale vehiculului este doar o nouă fiţă, însă, odată trăită, o astfel de experienţă poate crea dependenţă. Relieful bogat al României este numai bun pentru astfel de aventuri.

Acesta este, probabil, şi motivul pentru care cluburile off-road au împânzit ţara. Cu mai mulţi sau mai puţini membri, acestea organizează aproape săptămânal câte o ieşire din cenuşiul oraşelor în verdele-crud al pădurilor de munte. Costurile unei astfel de călătorii nu sunt deloc mari, cu condiţia să fii deja posesorul unui autovehicul cu tracţiune integrală, adaptat la off-road.

De ce adaptat? Pentru că tot mai mulţi „temerari“ se aventurează cu luxoase modele Audi, Lexus sau BMW pe cărările de munte şi se întorc cu maşinile pline de zgârieturi şi pocnituri. Natura nu iartă ignoranţa. Împă­timiţii de off‑road ştiu însă foarte bine că mult mai potrivite pentru astfel de aventuri sunt maşinile 4X4 în toată puterea cuvântului, cu ampatament redus şi unghiuri permisive, ca Nissan Patrol, Land Rover Defender sau Mitsubishi Pajero.

Cei atinşi abia acum de virusul călătoriilor pe patru roţi în mijlocul naturii şi care au un buget redus se pot mulţumi cu ATV-uri sau cu maşini de teren la mâna a doua. Avantajul acestora din urmă este preţul de achiziţie mai redus şi confortul dat de costurile de întreţinere mai mici în cazul unor defecţiuni, lovituri sau chiar accidente.

Costuri în funcţie de buzunar

Pe lângă costurile de achiziţie ale vehiculului, parcurgerea repetată a drumurilor forestiere implică şi asigurarea unui mic stoc de piese de schimb şi accesorii necesare în cazul unor probleme tehnice apărute în timpul deplasării. În funcţie de pretenţii şi buget, acestea pot atinge între câteva sute şi câteva mii de euro. Deşi costurile pot fi destul de piperate, adrenalina şi distracţia regăsite după depăşirea fiecărui obstacol merită toţi banii, iar noroiul gros rămas pe haine după parcurgerea unei zone în care a plouat recent nu este decât o amintire dintr-o aventură plină de provocări.

Bunul-simţ, principala regulă a raidurilor off-road

Pentru a ajunge la capătul drumului fără surprize neplăcute şi fără a lăsa în urmă „vestigii“ nedorite ale civilizaţiei de la oraş, este necesară cunoaşterea câtorva reguli:

1 Raidurile off-road nu sunt pentru o singură maşină. Porniţi la drum numai însoţiţi de un alt vehicul, care să vă ajute în cazul în care tehnologia este învinsă de natură.
2 Luaţi cu voi o persoană care cunoaşte foarte bine drumul şi împrejurimile. De cele mai multe ori, o hartă nu este suficientă.
3 Înainte de a pleca la drum, verificaţi starea tehnică a vehiculului şi nu uitaţi să puneţi în portbagaj, bine ancorate, accesoriile necesare şi piese de schimb.
4 Respectaţi mediul înconjurător şi nu aruncaţi pe geam gunoaie. Nu intraţi cu roţile pe iarbă decât în cazuri extreme.
5 Nu porniţi pe trasee foarte dificile înainte de a cunoaşte foarte bine vehiculul pe care îl conduceţi şi, mai ales, ampatamentul, garda la sol, unghiurile de atac şi degajare.
6 Siguranţa este pe primul plan. Folosiţi centura de siguranţă şi, eventual, echipament de protecţie. Menţineţi, pe cât posibil, o viteză constantă şi, neapărat, redusă. Nu scoateţi mâinile din vehicul în timpul mersului.
7 Lăsaţi cât mai mult loc între maşina la volanul căreia va aflaţi şi celelalte, dar fără a le pierde din vedere. La intersectarea cu alte drumuri, aşteptaţi să fiţi văzut de cel din spatele vostru.
8 Mergeţi drept la urcare sau coborâre dacă unghiurile permit. Dacă este necesară deplasarea în diagonală pe o pantă, nu exageraţi. Răsturnările sunt frecvente în asemenea condiţii.
9 Menţineţi tot timpul o poziţie corectă la volan, fără să încolăciţi mânile sau să băgaţi degetele prin volan. Țineţi volanul doar de coloana sa exterioară, în poziţia învăţată încă de la şcoala de şoferi.
10 Opriţi când aveţi cel mai mic dubiu în privinţa drumului din faţă. După o pantă poate fi o prăpastie sau o persoană, fiecare baltă sau râu poate ascunde un bolovan sau o groapă adâncă etc.