Peste 5.000 de firme au fost înmatriculate numai în prima lună a anului crizei. Un semnal că dificultăţile economiei nu au frânat iniţiativa antreprenorială. Frapează creşterea mare a startup-urilor din agricultură şi servicii profesionale.
Perioadele de criză respectă câteva reguli clare: chiar dacă îşi restrâng cheltuielile, consumatorii nu pot renunţa la o serie de produse şi servicii; apar oportunităţi noi, create tocmai de situaţia dificilă prin care trece economia; oamenii cu bani nu renunţă la obiceiurile de consum; preţul tinde să câştige teren în faţa calităţii. Cu alte cuvinte, dacă sectoare precum industria auto, imobiliarele ori turismul, dar şi domeniile conexe vor avea cu siguranţă de suferit, investiţiile în agricultură şi magazine de proximitate ar putea avea o soartă mai bună, pentru simplul motiv că nu putem renunţa la produsele de bază.
Favorizate vor fi şi activităţi precum recuperarea de debite, în contextul în care cazurile de incapacitate de plată la nivel personal sau corporatist se vor înmulţi în următoarea perioadă. Ţintirea reducerii cheltuielilor va avantaja investiţiile în internet, de la magazine online la consultanţă, în faţa celor clasice, care au costuri semnificativ mai ridicate. Şi atenţia tot mai mare acordată fondurilor europene face tot mai atrăgătoare ideea lansării de companii de consultanţă în domeniu.
Majoritatea startup-urilor identificate de experţii contactaţi de Capital ca având şanse de reuşită chiar şi în perioade economice dificile nu necesită un capital de pornire semnificativ. Totuşi, pentru cei care vor să se lanseze în afaceri cu bani împrumutaţi, găsirea unei finanţări ridică probleme.
Lansarea unui business într-o perioadă dominată de neîncredere şi nesiguranţă pare o idee proastă. Capital a identificat însă o serie de domenii care ar putea fi profitabile pentru un startup.
În prima lună din 2009, au fost înmatriculate aproape 10.000 de companii şi persoane fizice autorizate, cifră similară celei din aceeaşi perioadă a lui 2008. Ceea ce demonstrează că, în ciuda atmosferei sumbre din economie, iniţiativa antreprenorială este departe de a fi îngheţat. „Prin natura lucrurilor, mulţi oameni vor fi nevoiţi să înceapă anul acesta afaceri de la zero. Deşi poate suna melodramatic, situaţia nu trebuie privită neapărat ca o tragedie, ci şi ca o oportunitate, şi vorbesc ca unul care a trecut, la un moment dat, prin asta“, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El crede că domeniile spre care trebuie să se îndrepte firmele lansate în 2009 sunt cele care pot asigura o finanţare stabilă, din fonduri europene sau de la bugetul de stat.
Andreea Crainic, risk manager la Coface România, crede că afacerile de nişă, adresate persoanelor cu venituri peste medie, pot reprezenta o soluţie viabilă în această perioadă. „Cel mai important pentru un antreprenor în acest an şi, în general, într-o perioadă de recesiune este să se asigure că s-a poziţionat corect pe piaţă, că a identificat bine piaţa-ţintă, în general că are cui să-şi vândă produsele/serviciile“, explică ea.
„Bani se pot face întotdeauna, chiar şi pe timp de criză, şi sunt multe exemple de companii importante care au fost înfiinţate în timpul recesiunilor anterioare“, spune şi Richard Moat, CEO Orange România, citat de blackorwhite.ro.
Marius Ghenea, antreprenor şi business angel, se declară, însă, sceptic, considerând că pornirea unei afaceri în această perioadă nu este oportună. Acesta nota încă din decembrie pe blogul său: „Sincer, cred că nu este deloc un moment bun pentru afaceri de tip startup, eventual cu foarte mici excepţii, în direcţii care nu necesită capital şi care ar putea servi anumite nevoi specifice ale companiilor într-o criză financiară“. Ghenea a declarat pentru Capital că mulţi antreprenori cu care a discutat se plâng că nu au cum să îşi continue afacerile, din lipsă de finanţare. „Aşadar, recomandarea mea e să nu porniţi o afacere acum“, insistă el.
Oamenii de afaceri bucureşteni Cătălin Opriţescu şi Mihai Buzică se numără printre miile de antreprenori care au decis, totuşi, să înfrunte criza. Ei au hotărât să deschidă un magazin online de accesorii electronice pentru maşini şi, profitând de amplasamentul showroomului şi service-ului de profil Wizards, cu care sunt parteneri, o spălătorie auto profesională şi un centru de roţi. „Investiţia totală este de circa 50.000 de euro. O bună parte din finanţare provine de la furnizori, care au ales să primească în rate contravaloarea utilajelor pe care ni le-au pus la dispoziţie“, explică cei doi. Principalul argument în favoarea investiţiei: oamenii vor conştientiza că nu îşi vor mai putea schimba maşinile la fel de des ca înainte şi vor avea mai multă grijă de ele. Dar numărul domeniilor din care s-ar putea scoate profit în ciuda crizei şi a unui capital iniţial relativ modest este mult mai mare, de la agricultură la recuperare de debite şi de la retail de îmbrăcăminte la PR.
«A doua jumătate a anului reprezintă un moment mai bun pentru lansarea unei afaceri în retail din punctul de vedere al creditării bancare şi al negocierii cu dezvoltatorii.»
Vicenţiu Zorzolan, administrator AAV Group
10.000 DE CURAJOŞI
În prima lună din 2009, au fost înregistrate în România aproape 5.500 de societăţi comerciale (în scădere cu circa 30% faţă de ianuarie 2008) şi peste 4.400 de persoane fizice autorizate (mai mult decât dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent).
«Bani se pot face întotdeauna, chiar şi pe timp de criză, şi sunt multe exemple de companii importante care au fost înfiinţate în timpul recesiunilor anterioare.»
Richard Moat, CEO Orange România
CONSULTANŢĂ FONDURI UE
Cel puţin teoretic, la nivel declarativ, 2009 va fi anul fondurilor europene. Peste 360 de milioane de euro sunt alocate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, care prevede ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri), telecomunicaţii, mediu, energie şi transporturi, instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.), precum şi activităţilor destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală. Pentru accesarea acestora e nevoie însă de proiecte şi de consultanţi care să ştie cum se răzbate prin hăţişul birocratic necesar pentru accesarea fondurilor. Din nou, însă, pentru demararea unei afaceri de consultanţă în acest domeniu este nevoie de cunoştinţe de specialitate. Un avantaj este faptul că segmentul acestor servicii este la început de drum, deci concurenţa este relativ redusă, şi nu este nevoie de un capital de pornire consistent.
RECUPERARE DE CREANŢE
Este o afacere căreia şi cei mai sceptici îi dau şanse, mai ales în perioade de criză, când se înmulţesc datornicii. Trebuie spus, totuşi, că deşi pare uşor, nu oricine poate intra în această branşă. Necesită cunoştinţe juridice şi economice, iar înfiinţarea unei asemenea companii necesită câteva formalităţi în plus faţă de a unui SRL oarecare. „În general, antreprenoriatul presupune implicarea directă într-o afacere. Desigur, pentru perioada de criză pe care o parcurgem, cele mai indicate domenii ar fi recuperarea de creanţe“, spune Andreea Crainic, risk manager la Coface România. „Acestea sunt însă domenii destul de exclusiviste, iar un antreprenor nu se poate descurca decât dacă are experienţă în domeniu. Sigur, întotdeauna se poate găsi personalul potrivit, însă este greu să deschizi o mică afacere într-un domeniu în care nu ai experienţă“, conchide aceasta.
FRANCIZĂ FASHION
Cu un buget de 50.000 de euro, se poate deschide un mic magazin de îmbrăcăminte sau accesorii în franciză, dar în funcţie de locaţia aleasă şi, mai ales, de mărimea unităţilor de vânzare, capitalul necesar poate ajunge şi la câteva milioane de euro. „Nu aş sfătui pe nimeni să lanseze o afacere în retail în prima jumătate a anului, în orice domeniu, nu doar în fashion. Încă nu s-a ajuns la fundul sacului, şi cred că a doua jumătate a anului reprezintă un moment mai bun din punctul de vedere al creditării bancare şi al negocierii cu dezvoltatorii“, recomandă Vicenţiu Zorzolan, administratorul AAV Group, companie ce deţine francizele Esprit, Springfield şi Women‘Secret. El crede că de profit nu poate fi vorba anul acesta; doar în cel mai optimist caz se poate ajunge la o marjă de 8%-10%. Riscurile nu sunt mai mari decât în alte domenii şi ţin mai mult de alegerea locaţiei potrivite şi de negocierea cu atenţie a contractului de închiriere.
ÎNTREŢINERE, GRĂDINIŢE
Din statisticile Registrului Comerţului, se poate observa o creştere semnificativă a afacerilor cu obiect de activitate învăţământul, înregistrate în luna ianuarie a acestui an, faţă de ianuarie 2008. În cazul în care acestea sunt grădiniţe particulare, se poate afirma că antreprenorii au ghicit cum trebuie să se mişte în situaţie de criză. În opinia Andreei Crainic, manager de risc la Coface România, „în perioade de reducere a consumului şi de scădere a puterii de cumpărare, indicat ar fi ca piaţa ţintă să fie consumatorii cu venituri peste medie, care nu renunţă la obiceiurile de consum“. Printre exemple se numără grădiniţele particulare cu programe speciale, centre de îngrijire cosmetică sau chiar spa cu tratamente moderne, cu program prelungit, sală de fitness. „Investiţia nu este prea mare, iar cu un plan de afaceri şi o strategie de marketing bine pusă la punct, investiţia se poate amortiza destul de repede“, susţine managerul.
MAGAZIN ONLINE
„Este parte din strategia de criză“, explică bucureştenii Cătălin Opriţescu şi Mihai Buzică decizia de a pune bazele unui magazin virtual (www.techmania.ro) dedicat vânzărilor de accesorii electronice pentru autovehicule, ce ar urma să fie operaţional de la 1 martie. „Noi suntem deja importatori pentru o serie de mărci importante şi, pe fondul scăderii pieţei auto, am decis să ne orientăm spre consumatorul final, cu avantaje de ambele părţi: preţuri mai mici pentru clienţi şi marjă de profit mai mare pentru noi“, arată cei doi. Avantajele unei astfel de afaceri sunt evidente: investiţia în platforma online este minimă şi nici nu e nevoie, cel puţin la început, de stocuri prea mari de marfă; cheltuielile de operare sunt şi ele minime, nefiind necesar un sediu pretenţios şi nici prea mulţi angajaţi; marketingul şi publicitatea sunt aproape exclusiv online – mai ieftin şi mai uşor de executat şi de controlat decât prin mijloace clasice.
CONSULTANŢĂ ONLINE
„E important să deschizi un startup poziţionat pe o nişă pentru a avea succes în 2009“, spune Adrian Alexandrescu, fondatorul Interactions, agenţie specializată în consultanţă în managementul relaţiilor cu clienţii (CRM) în mediul digital. Lansată în luna ianuarie a acestui an, Interactions numără nouă angajaţi şi are bugetată pentru investiţiile din primele şase luni suma de 50.000 de euro. La sfârşitul anului, antreprenorul îşi propune să obţină o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro şi să atingă, totodată, şi pragul de rentabilitate. „Pe fondul crizei, mutarea bugetelor de marketing din mediile clasice către mediul digital va oferi noi oportunităţi de business specialiştilor din acest domeniu“, este de părere Adrian Alexandrescu. Potenţialul dezvoltării unui astfel de business este dat şi de creşterea pieţei de servicii tip CRM, în 2009, cu valori cuprinse între 30% şi 50%.
PR & MARKETING
„Am preferat să cred în oportunităţile crizei şi să sper că anul acesta companiile vor avea nevoie mai mult ca oricând de comunicare“, îşi motivează Renate Rozenberg deschiderea agenţiei PR&More. Cheltuielile de startup s-au ridicat la circa 10.000 de euro, o sumă recuperabilă în primele şase luni. Avantajul agenţiei este flexibilitatea în negocieri şi în costurile realizării proiectelor. O alternativă este cea de a încheia un parteneriat cu o reţea internaţională, cum este cazul agenţiei de marketing Time2Talk. Pentru un astfel de business, capitalul de pornire poate depăşi 100.000 de euro, iar pragul de rentabilitate este atins în doi până la trei ani. „Criza este o perioadă când creşterea odată cu piaţa nu mai este posibilă, ci doar prin câştigarea de cotă de piaţă. Ca atare, toate companiile îşi vor reevalua opţiunile şi strategiile, iar acest comportament deschide oportunităţi pentru firme care vin să ofere lucruri noi“, spune Paul Markovits, fondatorul companiei.
MAGAZIN DE PROXIMITATE
Ai nevoie de pâine, răcoritoare şi ţigări. „Preţurile super-mici“ de la supermarket, care oricum nu e totdeauna chiar lângă casă, parcă nu mai sunt aşa de mici. Salvarea vine de la micul magazin de la parter. În ultimele luni, magazinele mici, de proximitate, parcă au reînviat, cel puţin în Capitală, contrazicând scenariile care preziceau dispariţia lor. Iată însă că mica băcănie poate fi un gen de afacere care să aducă bani şi în vremuri de criză. Mai ales că, pe măsură ce băncile îşi restrâng activitatea, tot mai multe spaţii comerciale vor fi disponibile la sume acceptabile. Alt avantaj: distribuitorii îţi asigură un fond de marfă în schimbul unui avans minim sau chiar cu plata la vânzare. Există şi posibilitatea ca lucrurile să nu meargă bine. „Veniturile aduse sunt mici, iar riscul de faliment este cel mai ridicat. Orice supermarket deschis în apropiere va conduce la o scădere drastică a vânzărilor“, crede Andreea Crainic, risk manager la Coface.
AGRICULTURĂ
„În perioade de criză, oamenii pot renunţa la multe, însă ultimele cheltuieli reduse vor fi cele pentru alimente. Şi, chiar şi atunci, vor tăia de pe listă produsele scumpe sau mai puţin importante, cum ar fi carnea şi dulciurile, dar nu şi cartofii, varza sau morcovii. De aceea, eu cred că o investiţie în legumicultură în această perioadă poate fi o idee bună“, crede Daniel Botănoiu, reprezentantul Asociaţiei Generale a Producătorilor Agricoli din România. În funcţie de suma disponibilă, terenul poate fi arendat sau cumpărat, a doua variantă fiind, pe fondul scăderii pieţei imobiliare, din ce în ce mai accesibilă (un hectar poate fi achiziţionat cu sume de ordinul miilor de euro). Tot în funcţie de finanţare, se poate investi în culturi de câmp, cu sau fără sisteme de irigaţii, în solarii sau în sere. Daniel Botănoiu recomandă să se ia în calcul şi pomicultura, în special culturile de nuci – investiţia este de 5.000 de euro la hectar.
FAST FOOD
În ultimele câteva luni, restaurantele londoneze au suferit scăderi semnificative în ceea ce priveşte numărul de clienţi. Pe de altă parte, mâncarea de tip fast-food, mai ieftină, este din ce în ce mai căutată. În România, am putea asista la o tendinţă similară. Reţele de restaurante precum KFC, McDonald’s sau Burger King au anunţat deja că îşi vor continua expansiunea şi în 2009. În funcţie de suma disponibilă, poate fi achiziţionată o franciză în domeniu (costul iniţial variază între zeci de mii şi câteva sute de mii de euro) sau poate fi iniţiată o afacere pe cont propriu. Cele mai ieftine investiţii, de ordinul câtorva mii de euro, sunt cele în tonete mobile sau standuri care pot fi amplasate în zone/locaţii cu trafic pietonal intens, iar cele mai scumpe în restaurante de sine stătătoare. Printre dezavantaje: proceduri birocratice greoaie de autorizare, personalul trebuie să îndeplinească anumite condiţii, materia primă este perisabilă.
DE UNDE POŢI LUA BANI PENTRU STARTUP
FINANŢARE BANCARĂ
Majoritatea băncilor oferă finanţări doar companiilor deja existente, însă criteriile de eligibilitate sunt destul de stricte, iar în condiţiile actuale de pe piaţă aceste împrumuturi au fost, practic, suspendate. Eximbank este una dintre puţinele instituţii care se adresează startup-urilor. Dobânda la credite este subvenţionată cu cinci puncte procentuale şi este fixă pe toată durata creditării. Se finanţează până la 80% din valoarea proiectului (suma minimă acordată de bancă este de 10.000 de euro, iar cea maximă, de 1,5 milioane euro). Instituţia acordă şi finanţări pentru proiecte prioritare (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltarea regională, protecţia mediului înconjurător). În 2008, doar 5% din totalul firmelor care au beneficiat de produse de finanţare Eximbank au fost în faza de startup.
FONDURI DE INVESTIŢII
Marius Ghenea, om de afaceri şi business angel, consideră că nu există cu adevărat în România fonduri de investiţii dedicate startup-urilor. „O structură care investeşte 20.000 de euro într-o afacere de la zero nu se poate numi fond de investiţii, ci cel mult un grup de business angels. Dar nici aceştia nu cred că sunt dispuşi în acest moment să mai investească nici măcar acei 20.000 de euro“, spune Ghenea pentru Capital. Radu Georgescu, preşedintele Gecad, indică o alternativă la lipsa de finanţare. „Am convingerea că software-ul şi IT-ul sunt singurele domenii care vor funcţiona anul acesta. Nu este nevoie de bani, afacerea putând demara ca un side job. Profitul vine, dar după trei ani“, afirmă el.
FONDURI EUROPENE
Teoretic, sunt greu accesibile companiilor de-abia înfiinţate. Totuşi, poate fi utilizată o firmă preexistentă (deţinută deja de antreprenor sau cumpărată de acesta) pentru accesarea banilor puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană. Evident, pe baza unui proiect solid.
FRANCIZORI, FURNIZORI
O alternativă mai nou-apărută o reprezintă finanţarea totală sau parţială a startup-ului de către francizor sau, după caz, furnizorul de echipamente, care urmează să-şi recupereze banii până la un anumit termen. „Blocarea creditării a frânat dezvoltarea pieţei francizei. În acest sens, au apărut schimbări în metodologie. Francizorul participă şi el cu o parte din bani şi stabileşte prin contract cu cel care cumpără franciza, modalitatea de rambursare a finanţării“, a declarat Răzvan Blid, director în cadrul CHR Consulting.
NĂSCUTE ÎN CRIZĂ
Risc egal oportunitate
• Producătorul de lumânări William Procter şi cel de săpun James Gamble au pornit o mică afacere cu produse pentru gospodărie la începutul crizei din 1837. Era o decizie riscantă pentru cei doi antreprenori-cumnaţi: economia avea în faţă şase ani de criză. Migraţia masivă către Vest a dus la scăderea preţului terenurilor şi apoi la inflaţie. Au urmat falimente bancare, însă P&G nu numai că a supravieţuit, dar a semnat contracte cu armata unioniştilor în timpul Războiului Civil.
Simţul pieţei
• Trei startup-uri, Tabulating Machine Company, International Time Recording Company şi Computing Scale Corporation, au dezvoltat, în timpul recesiunii dintre anii 1873 şi 1893, tehnologii pentru care exista cerere în ciuda dificultăţilor economice. Cele trei companii au fuzionat în 1911, creând Computing-Tabulating-Recording Company, redenumită câţiva ani mai tâziu IBM.
O idee luminoasă
• În 1876, în plină criză economică, Thomas Edison a înfiinţat un laborator unde a produs primul bec. Deşi economia a mers prost încă 20 de ani, el a înfiinţat Edison General Electric. În 1896, era una dintre cele 12 firme din componenţa indicelui Dow Jones Industrial Average, singura rămasă până în prezent.
De la cai la cai putere
• Producătorul de vehicule trase de cai William Durant şi-a încercat norocul cu o tehnologie nouă în 1908: automobilul. A fondat General Motors, care, profitând de faptul că finalul crizei se apropia, a făcut mai multe achiziţii pe piaţa americană, printre care Buick şi Oldsmobile.
Deasupra crizei
• În 1929 a luat naştere un gigant al spaţiului aerian: United Aircraft and Transport Corporation. Deşi majoritatea companiilor abia îşi duceau existenţa, epoca de aur a aviaţiei a ţinut la înălţime noul holding. În 1934, Boeing şi United Airlines au devenit companii separate, iar United Aircraft s-a transformat în producătorul industrial UTC de astăzi.
Poştaşul sună de două ori
• Identificând în mediul de afaceri nevoia de a transmite rapid documente, Frederick Smith a fondat Federal Express în iunie 1971, iar operaţiunile au fost lansate doi ani mai târziu. Deşi peste câteva luni mai multe state arabe au oprit exporturile de petrol către SUA, Federal Express a rămas în viaţă şi a devenit profitabilă în 1975.
