Zece state membre ale Uniunii Europene menţin anumite restricţii pentru lucrătorii români şi bulgari în ceea ce priveşte accesul pe pieţele lor de muncă, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).
Perioada de tranziţie pentru lucrătorii din Marea Britanie, Belgia, Germania, Italia, Franţa, Irlanda, Austria, Luxemburg, Olanda şi Malta a debutat la 1 ianuarie 2007 şi se va încheia la 31 decembrie 2013.
Astfel, pentru accesul pe piaţa muncii din Marea Britanie, autorităţile britanice au anunţat menţinerea măsurilor tranzitorii pentru cetăţenii români până în anul 2011, iar cetăţenilor români calificaţi li s-a impus obligaţia de a obţine un permis de muncă, după obţinerea unei scrisori de aprobare a angajării de către angajatorul britanic şi cu acordarea priorităţii la angajare propriilor cetăţeni şi cetăţenilor statelor europene care au aderat anterior la Uniunea Europeană.
Excepţii de la aceasta obligaţie sunt aplicate pentru unele categorii de personal, respectiv pentru personalul înalt – calificat, persoanele care au lucrat ca salariaţi în acest stat o perioadă de 12 luni fără întrerupere, persoanele detaşate, membrii de familie ai unui cetăţean român neobligat la obţinerea unui permis de muncă sau cei care au locuit împreună cu lucrătorul timp de 18 luni şi studenţii.
De asemenea, pentru personalul necalificat, Marea Britanie a stabilit pentru 2010 un contingent de 21.250 locuri de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari în agricultură, iar în domeniul procesării alimentelor există un contingent anual de 3.500 de locuri de muncă.
Pentru lucrătorii pe cont propriu, respectiv pentru lucrătorii independenţi, nu este aplicabilă legislaţia muncii, contractele putând fi reziliate fără preaviz. La o ora actuală, o mare parte dintre lucrătorii pe cont propriu desfăşoară activităţi în construcţii.
În ceea ce priveşte piaţa muncii din Belgia, Consiliul de Miniştri din această ţară a aprobat Decretul regal prin care a fost prelungită, până la 31 decembrie 2011, perioada în care accesul cetăţenilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii din acest stat este restricţionat.
Cetăţenii români beneficiază însă de o procedura simplificată de obţinere a permisului de muncă, de un termen redus la numai 5 zile, pentru anumite funcţii considerate ca fiind deficitare în Belgia, care fac obiectul a patru liste, respectiv 90 de funcţii în Valonia, 52 la Bruxelles, 113 în Flandra şi 53 în comunitatea germanofonă.
Principale meserii deficitare pe piaţa muncii din Belgia sunt cele de ingineri, farmacişti, arhitecţi, desenatori, tehnicieni, asistenţi medicali, contabili, manageri, constructori, măcelari.
În cazul Germaniei, lucrătorii români vor putea beneficia, în continuare, de locuri de muncă în baza acordurilor bilaterale şi ale reglementărilor legale privind imigraţia controlată, iar de la 1 ianuarie 2009 a fost prelungită durata contractului de muncă pentru lucrătorii sezonieri care activează în baza înţelegerii bilaterale pentru angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durată determinată, de la 4 la 6 luni anual.
Guvernul federal german a adoptat un plan de acţiune, în vederea atragerii de specialişti din străinătate, respectiv academicieni, lucrători în domeniul IT, cercetători, chimişti, ingineri, coborând pragul venitului brut minim anual pentru acordarea imediată a permisului de reşedinţă.
Pe piaţa italiană, Guvernul a optat pentru o deschidere graduală a pieţei naţionale a muncii pentru lucrătorii români, menţinând pe parcursul anului 2009 derogările pentru următoarele sectoare de activitate şi profesii: agricultura, turistic-hotelier, activitate domestică şi asistenţă acordată persoanelor, construcţii, mecanic, personal de conducere, personal cu înalta calificare, precum şi muncă sezonieră.
De asemenea, Franţa a deschis parţial accesul pentru 150 de meserii, pentru care nu există suficientă forţă de muncă pe piaţa internă, fiind o procedură simplificată de obţinere a permisului de muncă, în sensul că nu se mai verifică situaţia pieţei muncii interne.
Lista meseriilor pentru care s-a aplicat procedura simplificată cuprinde meserii din domeniile: construcţii şi lucrări publice, hotelier, alimentaţie, restaurări, agricultură, maritim, pescuit, mecanică, prelucrarea metalelor, electricităţii şi electronicii, întreţinere, inginerie şi personal de conducere din industrie, transporturi, logistică şi turism, industria de prelucrare, industria uşoară, industria lemnului, industria grafică, gestiunea şi administrarea întreprinderilor, informatică, cercetare, bancar şi al asigurărilor, comerţ, servicii casnice sau publice, sănătate.
Potrivit MMFPS, Irlanda, Austria, Luxemburg, Olanda şi Malta menţin restricţiile în ceea ce priveşte accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele naţionale ale muncii, fără să aplice măsuri specifice pentru anumite ramuri economice sau categorii de lucrători, similare celor din statele membre menţionate anterior.
În vederea accesului pe piaţa elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari, Elveţia şi Uniunea Europeană au negociat un al doilea protocol la Acordul de liberă circulaţie a persoanelor – Protocolul II – ce a fost semnat la 27 mai 2008 la Bruxelles.
Dispoziţiile Protocolului II reglementează accesul pe piaţa muncii din Elveţia, precum şi condiţiile privind efectuarea studiilor şi stabilirea reşedinţei pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene în cazul cetăţenilor români şi bulgari. În baza Acordului şi Protocolului II de aplicare, în cazul României şi Bulgariei sunt instituite măsuri tranzitorii până în anul 2016, cu posibilitatea prelungirii până în 2019, perioadă în care Elveţia va elibera un număr limitat de permise de şedere cetăţenilor români şi bulgari.
Potrivit datelor MMFPS, în prezent sunt 16 state membre ale Uniunii Europene care nu aplică măsuri tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor din România, respectiv Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Spania, Danemarca, Grecia, Ungaria şi Portugalia.
În aceste state membre, cetăţenii români pot lucra fără a avea nevoie de obţinerea, în prealabil, unui permis de muncă. În cazul acestor state, aplicabile sunt dispoziţiile comunitare în materie, determinate de Regulamentul nr. 1612/68 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii, conform cărora cetăţenii români pot lucra fără permis de muncă în condiţii egale cu cetăţenii statelor membre gazdă sau cu cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene.