Anul 2019 pare a fi unul din cei mai dificili ani din istorie pentru muncitorii din industria auto din întreaga lume, pe fondul diminuării cererii pentru automobilele cu motoare diesel şi al tranziţiei spre automobilele electrice, numai în ultima lună Daimler AG şi Audi anunţând eliminarea a 20.000 de locuri de muncă, informează Agerpres.

Constructorii auto germani s-au alăturat rivalilor General Motors Co., Ford Motor Co. şi Nissan Motor Co. în procesul de restructurare majoră demarat anul trecut. Potrivit calculelor Bloomberg News, în următorii ani constructorii auto vor desfiinţa peste 80.000 de locuri de muncă. Deşi aceste restructurări sunt concentrate pe Germania, SUA şi Marea Britanie, economiile emergente nu sunt nici ele imune şi vor fi afectate pe măsură ce producătorii auto îşi vor reduce operaţiunile din zonele emergente.

Perioadă dificilă din cauza tensiunilor comerciale

În prezent, industria auto trece printr-o perioadă dificilă pe măsură ce tensiunile comerciale şi tarifele vamale suplimentare duc la creşterea costurilor şi reduc investiţiile iar producătorii auto îşi reanalizează forţa de muncă într-o eră a electrificării, vehiculelor autonome şi serviciilor de tip ride-on-demand. Potrivit firmei de cercetare IHS Markit, industria auto globală va produce în acest an 88,8 milioane de autoturisme şi utilitare, o scădere de aproape 6% comparativ cu 2018.

„Încetinirea persistentă de pe pieţele globale va continua să reducă marjele şi veniturile constructorilor auto, care au fost deja afectate de creşterea cheltuielilor pentru cercetare&dezvoltare în tehnologia vehiculelor autonome. Mulţi constructori auto sunt în prezent concentraţi pe planuri de reducere a costurilor pentru a evita erodarea marjelor”, a declarat Gillian Davis, analist la Bloomberg Intelligence.

Pentru producătorii auto americani problemele au început încă de anul trecut, când Ford a dezvăluit că intenţionează să demareze un proces de restructurare pe mai mulţi ani cu o valoare de 11 miliarde dolari. Între timp, Ford a venit cu o serie de precizări precum reducerea a aproximativ 10% din forţa sa de muncă globală şi închiderea a şase uzine: trei în Rusia şi câte una din SUA, Marea Britanie şi Franţa. Din cele aproximativ 17.000 de locuri de muncă pe care Ford le va elimina, 12.000 vor fi în Europa.

Tranziţia spre automobilele electrice nu a „iertat” nici măcar Nissan, un pionier al electrificării, producătorul japonez fiind de aproximativ un an într-o criză provocată de arestarea fostului preşedinte Carlos Ghosn. Pe fondul diminuării profitului la cel mai redus nivel din ultimele decenii, constructorul japonez a anunţat că va elimina 12.500 de poziţii în următorii ani, pentru a reduce costurile în avanpremiera reînnoirii liniei de modele.

Va reuși să treacă alianța Renault-Nissan peste probleme?

La rândul său, preşedintele grupului auto francez Renault, Jean-Dominique Senard, declara în luna octombrie că anul 2020 va fi unul determinant pentru relansarea alianţei Renault-Nissan, după un an 2019 marcat de o degradare a rezultatelor celor doi parteneri. Parteneriatul Renault-Nissan a fost zguduit de arestarea fostului director general Carlos Ghosn la Tokyo, în 2018, pe fondul acuzaţiilor de nereguli financiare. Cele două firme încearcă să reparare relaţiile, inclusiv prin schimbarea echipelor manageriale, pentru a se concentra din nou pe eforturile comune de reducere a costurilor şi investiţii în noi tehnologii.

„Obsesia mea este ca această alianţă să decoleze în 2020. Dacă în 2020 nu vom reuşi să începem să extragem întregul potenţial al alianţei, voi considera acest lucru drept un eşec, atât la nivel personal cât şi al echipelor noastre”, a declarat Jean-Dominique Senard.

Această declaraţie a venit după ce Consiliul de Administraţie al constructorului auto francez Renault a votat în favoarea demiterii directorului general Thierry Bolloré şi de asemenea a desemnat-o pe Clotilde Delbos în postul de director general interimar. Lui Thierry Bolloré, 56 de ani, i s-au reproşat performanţele grupului Renault, al cărui cash-flow disponibil a coborât în teritoriul negativ în primul semestru, precum şi relaţiile delicate cu partenerul japonez Nissan, care ar putea constitui un obstacol în calea renegocierii alianţei între cei doi producători auto.

Schimbarea directorului general de la Renault vine la scurt timp după o schimbare de management la partenerul japonez Nissan, companie la care Renault deţine 43% din acţiuni. Constructorul auto japonez a anunţat numirea unui nou director general Makoto Uchida, 53 de ani, care l-a înlocuit pe Hiroto Saikawa.

Industria auto germană zguduită serios în 2019

În luna octombrie, grupul german Bosch, cel mai mare producător mondial de componente auto, a anunţat că intenţionează să elimine peste 2.000 de locuri de muncă la mai multe uzine din Germania, ca răspuns la încetinirea vânzărilor de automobile cu motoare diesel. „Din cauza tranziţiei spre mobilitatea electrică, Bosch este în discuţii cu reprezentanţii personalului pentru a elimina 800 de posturi în 2020 la uzinele de la Feuerbach şi Schwieberdingen”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Într-o a doua etapă, care ar urma să aibă loc în 2021, Bosch intenţionează să elimine alte 800 de posturi la acelaşi uzine. Cele 1.600 de posturi se adaugă altor 1.000 de locuri de muncă pe care grupul intenţionează să le elimine în cadrul unei restructurări a diviziei de sisteme de ghidare.

La finele lunii noiembrie, constructorul german de automobile de lux Audi, divizie a grupului Volkswagen AG, şi-a anunţat intenţia de a elimina 9.500 de locuri de muncă în Germania până în anul 2025, în cadrul unui program de restructurare care să îi permită să realizeze economii de peste şase miliarde euro în următorul deceniu. Audi a precizat că reducerile de posturi se vor face prin neînlocuirea angajaţilor care vor ieşi la pensie. Restul celor aproximativ 50.000 de angajaţi din Germania vor avea locurile de muncă garantate până la finele lui 2029. În plus, Audi va înfiinţa 2.000 de noi locuri de muncă în domenii care au legătură cu mobilitatea electrică şi autovehiculele conectate. „Economiile rezultate de aproximativ şase miliarde euro vor permite o marjă de profit operaţional de 9 până la 11% şi vor fi investite în proiecte de viitor precum electrificarea şi digitalizarea”, a precizat Audi.
În prezent, Audi are aproximativ 90.000 de angajaţi la nivel mondial dintre care 60.000 în Germania.

Câteva zile mai târziu, un alt mare constructor auto german, Daimler, producătorul automobilelor marca Mercedes-Benz, a anunţat la rândul său că va demara un plan de reducere a costurilor care se va traduce prin eliminarea a cel puţin 10.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2022. „Industria auto trece prin cea mai mare transformare din istoria sa. Dezvoltarea de soluţii de mobilitate neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 necesită mari investiţii”, a subliniat Daimler. Obiectivul producătorului auto german este diminuarea cheltuielilor de personal cu 1,4 miliarde euro în următorii trei ani. Restructurările includ eliminarea a 10% din poziţiile de management la nivel mondial, ceea ce corespunde unui număr de 1.100 de posturi. În total, Daimler are în prezent un număr total de 304.000 de angajaţi la nivel mondial.

Nici în Statele Unite situația nu stă mai bine

Însă muncitorii nu au asistat pasivi la această restructurare. În toamna acestui an, peste 46.000 de angajaţi de la uzinele din SUA ale constructorului auto GM au organizat o grevă de aproape 40 de zile, cea mai lungă grevă cu care s-a confruntat GM în ultimii 50 de ani, dar cu toate acestea au reuşit să obţină menţinerea unei singure uzine din cele patru pe care grupul a anunţat în urmă cu un an că intenţionează să le închidă.

În data de 22 noiembrie, aproximativ 15.000 de persoane au protestat faţă de reducerile de locuri de muncă şi închiderea de uzine la Stuttgart, oraşul german unde îşi au sediul constructorii auto Daimler şi Porsche, precum şi producătorul de componente Robert Bosch GmbH.

Sindicaliștii dau vina pe constructori că vor majorarea profiturilor

Liderii sindicali susţin că firmele din industria auto folosesc tranziţia spre autovehiculele electrice ca o scuză pentru a putea implementa reduceri de costuri şi majorarea profiturilor. „Nu vrem să ne pierdem locurile de muncă pentru că unii manageri nu şi-au făcut temele”, le-a spus Roman Zitzelsberger, directorul regional al sindicatului IG Metall, protestarilor prezenţi în piaţa Schlossplatz din centrul oraşului Stuttgart.

Îngrijorările sindicaliştilor s-au dovedit a fi justificate. O săptămână mai târziu, Audi a anunţat că va elimina până la 9.500 de posturi în Germania până în anul 2025 iar ulterior Daimler a anunţat şi el că intenţionează să elimine peste 10.000 de locuri de muncă la nivel mondial.

Firma de recrutare de personal Fircroft subliniază că, dacă industria auto mondială ar fi o ţară, aceasta ar ocupa poziţia a şasea în topul marilor economii ale lumii. În plus, numai în Germania, unde constructorilor germani li se adaugă operaţiunile producătorilor străini, aproximativ 150.000 de locuri de muncă ar fi în pericol, potrivit estimărilor institutului Center of Automotive Management, din apropiere de Koln.