Zeci de percheziții au loc, miercuri, 2 noiembrie, în România într-un dosar cu infracțiuni economice. Polițiștii din București, Brașov, Neamț și Ilfov sprijină acțiunea, în timp ce anchetatorii spun că prejudiciul se ridică la 2 milioane de euro.
Zeci de percheziții în România într-un dosar cu infracțiuni economice. Prejudiciul se ridică la 3 milioane de euro
Miercuri, 2 noiembrie, au loc zeci de percheziții într-un dosar care vizează o grupare specializată în infracțiuni economice. Anchetatorii spun că această grupare a înșelat mai multe firme și a participat la licitații organizate de instituțiile publice, prejudiciul ridicându-se la aproximativ 2 milioane de euro.
Astfel, Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilorn și procurorii D.I.I.C.O.T.-Bacău pun în aplicare 33 de mandate de percheziție domiciliară în județele Neamț, Brașov, Ilfov și în municipiul București.
De asemenea, anchetatorii mai spun că se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia și spălarea banilor.
Grupul a luat ființă în luna ianuarie
Grupul, care s-a format în luna ianuarie, a atras, pe parcurs, mai mulți membri și a reușit să păgubească peste 70 de persoane juridice de pe întreg teritoriul țării, aici fiind vorba despre producători sau distribuitori de mărfuri.
Membrii grupului purtau negocieri cu persoanele vătămate, apoi încheiau și derulau contracte de vânzare-cumpărare pentru mărfuri, dar nu ar fi existat niciodată intenția de a le achita ulterior, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoștea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont, în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, au stabilit anchetatorii.
În primă fază, membrii grupului infracțional prelua în mod succesiv 3 societăți comerciale, cu ajutorul persoanelor interpuse, cu scopul înlesnirii comiterii infracțiunii de înșelăciune. Aceste trei societăți comerciale aveau un istoric financiar-bancar și comercial bun. Grupul ar fi încheiat pentru acestea și asigurări de credit comercial cu scopul de a crea o aparență de bonitate și stabilitate financiară, astfel încât furnizorii comerciali să accepte livrarea de mărfuri cu plata la termen.
În a doua fază, au fost create mai multe conturi de email prin care au fost lansate cereri de ofertă către diferite persoane juridice (producători sau distribuitori de mărfuri și produse). De asemenea, anchetatorii mai spun că membrii grupării au evitat întâlnirea cu reprezentanții furnizorilor pentru a nu da posibilitatea de identificare de către organele de urmărire penală. Astfel, facturile, contractele și instrumentele de plată erau trimise fie prin email sau poștă, dar și prin intermediul altor persoane.
Membrii grupului au primit fiecare câte o calitate și o identitate falsă în cadrul celor trei societăți comerciale, dar li s-a interzis să acționeze în afara calității pe care o au. Pentru a putea fi mai credibili, ei au dobândit cunoștințe de specialitate în domeniu și au folosit termeni specifici în discuțiile purtate cu reprezentanții persoanelor vătămate.
Anchetatorii mai spun că au fost închiriate mai multe depozite intermediare, situate în mai multe județe din România. Acolo, mărfurile erau descărcate și, mai apoi, încărcate și transportate către alte puncte de depozitare sau diverși clienți. Totuși, exista și o regulă, aceea de a livra marfa direct beneficiarului final, însă se făceau excepții pentru când transportatorul era apropiat al grupului infracțional.
Produsele au fost vândute prin două metode
Cercetările arată că grupul infracțional s-a folosit de două metode pentru a obține beneficii de pe urma produselor obținute în mod ilicit, reprezentând, de altfel, cea de-a treia etapă.
Așadar, produsele fie au fost vândute, fără documente legale, unor persoane fizice sau juridice la un preț care reprezenta între 40 și 50% față de valoarea de achiziție, fie au fost reintroduse, în mod fictiv, în circuitul comercial, prin întocmirea în fals a unor documente financiar-contabile, în numele altor societăți controlate de grupul infracțional organizat, ascunzându-se proveniența reală a mărfurilor.
În acest sens, o parte dintre produse au fost chiar valorificate prin procedura de ofertare publică, fiind achiziționate de către instituții cunoscute din România.
Drept urmare, sumele de bani obținute apar ca fiind legale, spun anchetatorii, deoarece au fost obținute în urma unor contracte derulate cu instituții publice, au precizat anchetatorii.