Interviul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a avut loc zilele trecute în format online cu mai mulți jurnaliști ruși nu are voie să fie difuzat în Rusia, după ultimele ordine de la Kremlin. Cine nu va respecta prevederile va avea de suferit, transmite Moscova printr-un ordin dat recent.

Zelenski spune că Putin se teme de adevăr

Vladimir Putin s-ar teme de interviul dat de președintele ucrainean. Volodimir Zelenski a reacționat la încercarea Rusiei de a cenzura interviul său acordat unor jurnaliști ruși independenți, afirmând că Moscova este „îngrozită” de presa „care poate spune adevărul”, relatează CNN.

„Oameni puternici ai țării noastre puternice, astăzi este ziua în care sunt convins din nou și din nou cât de departe suntem de Federația Rusă”, a transmis Zelenski în ultimul său discurs video.

„Imaginați-vă, erau îngroziți la Moscova din cauza interviului meu cu jurnaliștii ruși. Aceia dintre ei care pot spune adevărul”, a completat acesta.

Organismul de supraveghere a mass-media din Moscova, Roskomnadzor, a emis duminică o declarație prin care avertizează instituțiile de presă rusești să nu retransmită sau să distribuie interviul.

„Au distrus libertatea de exprimare în statul lor și încearcă să distrugă statul vecin. Ei se prezintă ca fiind jucători globali. Și ei înșiși se tem de o conversație relativ scurtă cu mai mulți jurnaliști. Ei bine, dacă există o astfel de reacție, atunci facem totul bine. Înseamnă că sunt nervoși”, a explicat Zelenski presei.

Interviul video postat integral pe canalul Telegram al lui Zelenski a cuprins întrebări din partea unora dintre cei mai proeminenți jurnaliști independenți din Rusia, inclusiv a scriitorului Mihail Zygar și a lui Tikhon Dzyadko, redactorul-șef al canalului TV Rain, care a fost închis recent.

O nouă rundă de negocieri demarează marți

Delegaţiile care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor întâlni începând de marți în Turcia, la Istanbul, pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile.

Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, „demilitarizarea” şi „denazificarea” acesteia (o referire la unităţi de extremă dreaptă integrate în armata ucraineană, precum batalionul Azov), un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat până în prezent o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale.

Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene s-au desfăşurat ulterior online într-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, săptămâna trecută ele au recunoscut divergenţe semnificative.