Astfel, Mark Rutte a afirmat că trebuie depuse „toate eforturile” în vederea unei „dezescaladări” şi consideră „esenţial” ca „dialogul să continue între Rusia şi SUA, între Rusia şi NATO”.
Să i se arate pisica lui Putin
„Dacă nu se va întâmpla aşa, Ţările de Jos sunt clare în analiza lor că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea grave consecinţe”, a avertizat el.
Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a dat asigurări că îşi doreşte „doar pacea”, dar a subliniat dreptul ţării sale de a se apăra împotriva riscului unei invazii ruse, insistând asupra necesităţii unor sancţiuni „preventive” împotriva Moscovei.
Arme pentru pace
În contexul acestor tensiuni, țări precum SUA, Regatul Unit sau Polonia, au decis să livreze arme Ucrainei. Cu privire la acest fapt, premierul Zelenski a afirmat că „Aceste arme sunt pentru apărare, ne gândim doar la pace, doar la sfârşitul ocupaţiei teritoriilor noastre, numai pe cale diplomatică”. „Nu vom ceda niciun petec de pământ, nu ne vom ceda teritoriile, indiferent care va fi preţul”, a adăugat el, insistând asupra necesităţii unor „măsuri preventive” pentru a controla Rusia. Desigur, speranța președintelui Zelenski este ca nu cumva să se repete evenimentele care au dus la ruperea Crimeei de Ucraina. Acel conflict s-a soldat cu peste 13.000 de morţi şi nu încetat niciodată complet.
Acum, secretarul de stat american Antony Blinken i-a cerut omologului său rus Serghei Lavrov „o dezescaladare imediată”, reclamând o „retragere” a trupelor ruse şi avertizând cu sancţiuni „rapide şi severe” în caz de ofensivă.
De partea opusă, Moscova dezminte orice intenţie de acţiune militară, dar leagă dezescaladarea de o listă de condiţii, necesară din punctul ei de vedere pentru a-i garanta securitatea, în special asigurarea că Ucraina nu va fi niciodată membru NATO şi că Alianţa îşi va retrage efectivele pe poziţiile din 1997.
