Restaurantul Zexe și-a câștigat o bună faimă timp de vreo zece ani, pe strada Mihai Eminescu, unde a funcționat cu mult succes într-o casă veche și frumoasă, însoțită de o grădină și mai frumoasă. În urmă cu câțiva ani, s-a mutat o stradă mai încolo, pe Icoanei, într-o clădire la fel de cochetă.
În locul respectiv exista pe vremuri un restaurant italienesc, cu nume sugestiv: Garibaldi. Însă acesta n-a reușit să facă nicio revoluție pe piața cârciumilor din București, ba din contră, îmi amintesc că era un loc în care mâncarea nu rima deloc cu pretențiile ridicate de prețurile destul de piperate din meniu.
Dacă a rămas ceva bun de pe urma acestui Garibaldi este casa, care a fost cât de cât consolidată și renovată în așa fel încât să-ți lase, măcar la prima vedere, senzația că te afli într-un local în care merită să-ți lași chenzina. Patronii de la Zexe au „moștenit“ această casă și i-au oferit o nouă viață cu zahanaua lor fermecătoare.
Ei bine da, de când se află în noul loc, Zexe a căpătat titlul de zahana. Cuvântul ne-a rămas de la turci și se referă, printre altele, la un restaurant unde se prepară și se servesc mâncăruri din carne friptă (în accepția sa originală, carne de oaie).
Conceptul respectiv este acoperit de realitate, pentru că la Zexe poți mânca, de exemplu, o pastramă de berbecuț delicioasă, preparată chiar acolo. Însă cred că ambițiile patronilor sunt mult mai mari și mai cred că titlul respectiv este mai mult o vorbă de alint. În orice caz, pe site, Zexe se declară un restaurant pentru cunoscători. Adică pentru clientela avizată, care așteaptă de la un restaurant românesc standardele de calitate ale locantelor românești interbelice.
Le-am călcat încă o dată pragul chiar săptămâna trecută, ca să mă asigur că lucrurile au rămas cum le știam. Mint, mi-era pur și simplu dor de o mâncare cinstită, de niște feluri neaoșe, gătite cu har, și de atmosfera aceea de la Zexe, unde, cu o țuiculiță sau un pelin în mână poți să te pierzi în conversații și antren până târziu în noapte, așa cum îmi imaginez că făceau și bunicii noștri în cârciumile de pe vremea lor.
Căci vreau nu vreau, la ei mă gândesc ori de câte ori mă duc la Zexe și sunt înconjurat de atmosfera aceea din alte „vremi“, cu Moscopol susurând dintr-un difuzor îndepărtat, cu argintării și tapiserii la tot pasul și cu boieri în caftane care parcă te urmăresc peste tot cu privirea din tablourile de pe pereți.
Atmosfera specială de acolo este completată de un serviciu fără reproș. La Zexe, ospătarii au maniere și sunt mereu prezenți, pentru că patronii au investit într-un sistem de „calling service“. Înseamnă că ai pe masă o mică telecomandă cu care poți ­să-ți apelezi ospătarul ori de câte ori ai vreo solicitare de făcut. Prețurile sunt rezonabile, poate mai mari decât la alte restaurante „româneşti“, însă și calitatea mâncării este incomparabilă.
Prin urmare, Zexe este de pus pe „lista scurtă“ când vă propuneți să mâncați „românește“, însă nu sarmale și ciorbă de burtă, ci o mâncare boierească, atinsă de poezia unor bucătari pricepuți. Iar dacă nu ai timp de pierdut și locul chiar nu te îmbie să zăbovești odată ajuns acolo, poți să încerci și bunătățile pregătite în carmangeria de la Zexe, vizitându-le magazinul de la parter, unde găsești tot felul de minunății „pentru acasă“: cârnaţi uscaţi, cotlet haiducesc, jambon cu os sau prepeliţe afumate.

Ce-am încercat și ne-a plăcut
Lista de antreuri este atât de îmbelșugată, încât îți vine să-i dedici o masă numai ei. Noi vă recomandăm drobul boieresc (14 lei), platoul de mizilicuri (12 lei), tuslamaua regală (22 de lei) sau plăcinta cu carne garnisită cu iaurt (15 lei). Apoi merită să încercați și ciorba de potroace (14 lei), cum rar mai poți să mănânci în acest oraș. La felul doi ați venit degeaba la zahana dacă nu încercați friptura de berbecuț (36 de lei) sau pastrama (14 lei).
Însă la fel de mult o să vă încânte poate rața pe varză (29 de lei), cocoșelul în vin (34 de lei) sau mititeii (4 lei bucata) pe care proprietarii îi declară fără modestie în meniu „probabil cei mai buni din țară“. La desert, eu, unul, n-am „ajuns“ niciodată și nu cred că e omenește posibil să te înfrupți din atâtea bunătăți și să-ți mai stea apoi gândul la un tort de ciocolată (18 lei) sau la o tartă cu vișine (18 lei). Lista de vinuri e cam săracă, cu siguranță aici este punctul lor slab. Dar puteți să încercați un vin la carafă (22 de lei). Eu unul vă recomand rose-ul.
Legendă

Mâncare: 5 puncte din 5
Serviciu: 4 puncte din 5
Atmosferă: 4 puncte din 5

Adresa: Str. Icoanei nr. 80
Tel: 021.242.14.93, 0730.232.424
www.zexe.ro