Autor: Cristian Doncu, student
La înălțime Construcţia unor zgârie-nori durează de obicei mult timp. Dezvoltarea celor mai înalte 20 de clădiri din lume, finalizate în acest moment, a durat, în medie, 5,3 ani. Birourile la înălţime sunt o modă împrumutată din Vest, iar ocuparea ultimului nivel denotă un exerciţiu de putere şi imagine pentru companii.
Durata medie de construcţie a celor mai înalte zece clădiri din Bucureşti a fost de doi ani, însă ultimul turn şi cel mai înalt a spart o barieră importantă de timp, ridicând câte un etaj la cinci zile.
Perioada de avânt imobiliar a schimbat puternic piesajul urban al Capitalei şi arhitecţii vorbesc constant despre dezvoltarea haotică din acea perioadă. Aproape toate turnurile din Bucureşti au fost implicate în controverse legate de înălţime. Lipsa unor centre financiare, care să acomodeze zecile de multinaţionale care îşi deschideau birouri în România, a impus o cursă contra cronometru între dezvoltatorii imobiliari. Astăzi, cele 15 turnuri de birouri funcţionale la nivelul Capitalei au o pondere importantă în suprafaţa de spaţii de birouri a Bucureştiului.
Cele mai înalte clădiri din Bucureşti sunt Sky Tower din Floreasca, cu 137 de metri, Tower Center International din Piaţa Victoriei, cu 110 metri, BRD Tower – sediul central al băncii din Piaţa Victoriei – înalt de 87 de metri, Bucharest Financial Plaza, de pe Calea Victoriei, care are 83 de metri şi Charles de Galulle Plaza din zona Aviatorilor cu 80 de metri înălţime. Încă pe atâţia zgârie-nori se vor ridica în următorii ani, conform proiectelor anunțate. Compania de investiţii imobiliare Globalworth, controlată de omul de afaceri elen Ioannis Papalekas, are singurul turn de birouri în construcţie la ora actuală.
Planuri pentru viitor
Austriecii de la CA IMMO au anunţat şi ei că vor începe în curând lucrările la Orhideea Towers, proiect gândit înainte de începutul crizei. În zona Orhideea, investitorul Ionuţ Dumitrescu pregăteşte construcţia unei clădiri de birouri cu 15 etaje în locul fabricii de bere Griviţa. În aceeaşi zonă, omul de afaceri Ioan Niculae a anunţat că va începe construcţia unui complex care include trei turnuri de birouri cu 36, 30 şi 14 etaje. IKEA vrea să dezvolte lângă Pasajul Basarab o clădire de birouri cu 14 etaje. Un alt turn de birouri, a cărui construcţie a fost amânată, este The Mark, dezvoltat de austriecii de la S IMMO. Un alt proiect aflat pe planşetă este Cotroceni Office Tower. Turnul de birouri cu 20 de etaje va fi construit la intersecţia Răzoare. Aceste clădiri vor fi ocupate de bănci, firme de consultanţă sau IT şi telecomunicaţii, spun specialiştii.
Turnurile de birouri din Bucureşti au înghiţit până acum peste un milion de metri pătraţi de sticlă, iar construcţiile noi ar putea ridica suprafaţa vitrată a clădirilor de birouri din Bucureşti peste nivelul unor capitale din regiune precum Praga (1,5 mil. mp), Budapesta (1,6 mil. mp) sau Varşovia (2 mil. mp), potrivit Saint-Gobain Glass România.
Cerul e limita
În străinătate, arhitecții se întrec în proiectarea unor clădiri cu înălțimi tot mai amețitoare. Cea mai înaltă cladire din lume va fi construită în Jeddah, Arabia Saudita, proiectul presupunând provocări dintre cele mai dificile, cum ar fi turnarea de ciment umed la peste 800 de metri altitudine, și costuri de circa 1,23 miliarde de dolari. Kingdom Tower va fi numele acestui zgârie-nori care ar putea fi prima cladire mai înaltă de un kilometru. Planurile inițiale vizau chiar depășirea înălțimii de 1,6 kilometri, însă s-au dovedit nesustenabile. Oricum, clădirea va depăși în înălțime cu cel puțin 173 de metri actuala deținătoare a recordului, Burj Khalifa, din Dubai. Inițiatorul proiectului este prințul Al-Waleed bin Talal, cel mai bogat arab din Orientul Mijlociu.