Zi de foc miercuri în Parlamentul României, acolo unde Guvernul îşi asumă răspunderea pe un proiect de lege deosebit de important care va pecetlui soarta alegerilor locale din primăvară. Totul se decide astăzi.
Guvernul îşi angajează răspunderea miercuri, în Parlament, pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi. În şedinţa de marţi seară au fost adoptate mai multe amendamente la acest proiect. Guvernul vine în faţa Parlamentului miercuri, de la ora 14:00, pentru a treia oară de la preluarea mandatuluil, pentru a-şi angaja răspunderea pe un proiect de lege.
Anunţul lui Orban
Premierul Ludovic Orban a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern din 16 ianuarie, decizia de asumare a răspunderii Guvernului pentru modificare Legii Alegerilor locale, pentru a reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Proiectul, care modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, are ca principală prevedere modificarea Articolului 101 din Legea alegerilor locale, stabilind că este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin, inclusiv în caz de balotaj între candidaţi.
La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcţie de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obţinute, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
În şedinţa de marţi seară, Guvernul a adoptat mai multe amendamente la proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, Principalele amendamente vizează stabilirea la 60 de zile înaintea alegerilor a intervalului de timp minim pentru ca persoanele care şi-au stabilit reşedinţa într-o circumscripţie electorală să poată vota în circumscripţia respectivă, în proiectul iniţial termenul fiind de 90 de zile, precum şi reducerea numărului de semnături pentru depunerea candidaturilor de la 1% la 0,5% din lista electorală din localitatea respectivă, reprezentarea în birourile electorale şi acreditarea observatorilor.
Termen de trei zile pentru moţiune
După asumarea răspunderii, există un termen de trei zile în care poate fi depusă moţiune de cenzură. PSD a anunţat că, împreună cu UDMR, va depune moţiunea de cenzură, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a arătat convins că aceasta va trece, deşi, matematic, cele două formaţiuni nu au numărul de voturi necesare.
”Părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, că va trece această moţiune şi după ce vom depăşi această etapă vom veni şi cu propunerile utlerioare”, a declarat Marcel Ciolacu, spunând că ar fi nevoie de şase sau şapte voturi pentru a trece moţiunea.
USR, ALDE, Pro România şi PMP nu susţin moţiunea de cenzură pe care PSD anunţă că o va depune.
Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.