CCR discută despre sesizările pentru Legea de modificare a Codului Fiscal
În primul rând trebuie amintite sesizările USR, PNL, PMP şi PSD asupra Legii de modificare a articolului 435 din Codul fiscal, care prevede că operatorii economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice au obligaţia să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare.
Judecătorii constituţionali au amânat în mai multe rânduri discutarea sesizărilor.
USR susţine că actul normativ restrânge numărul de concurenţi pe piaţa produselor energetice. Potrivit USR, prevederile proiectului legislativ încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, consacrat prin art. 34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).
Prin obligarea întreprinderilor la suportarea costurilor pentru înfiinţarea depozitelor, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, devine dificilă, dacă nu imposibilă, funcţionarea acestora, se mai arată în sesizarea USR.
Potrivit acesteia, se încalcă şi principiul neretroactivităţii, iar dispoziţiile acestei legi contravin prevederilor constituţionale referitoare la libertatea economică, îngrădind libera iniţiativă şi accesul liber al persoanei la o activitate economică.
De asemenea, USR mai susţine că, prin adoptarea proiectului legislativ în forma actuală, se încalcă principiul predictibilităţii actului administrativ, nefiind prevăzut un termen minim de cel puţin 6 luni înainte de data intrării în vigoare a legii.
Discuții pe legea ce privește președintele ANCOM
CCR mai dezbate și sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea OUG 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, prin care funcţia de preşedinte al ANCOM este asimilată funcţiei de ministru.
În luna octombrie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea actului normativ, care prevede şi că funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale instituţiei sunt funcţii de demnitate publică asimilate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat.
Legea adoptată în 8 septembrie de Senat, în calitate de for decizional, mai prevede alinierea conducerii ANCOM la modalitatea de funcţionare a celorlalte autorităţi administrative autonome, cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar şi finanţate integral din venituri proprii, respectiv Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Preşedintele transmite că această lege „contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 117 alin. (3), art. 147 alin. (4), precum şi art. 148 alin. (2) şi (4) prin raportare la normele constituţionale de referinţă, respectiv art. 116 alin. (2) teza finală, art. 117 alin. (3) şi art. 11”.
CCR discută și despre trecerea terenului Romexpo în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie
De asemenea, CCR discută și sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare de la Romexpo trece din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.
USR a anunţat, în septembrie, că, alături de UDMR, a depus o sesizare de neconstituţionalitate în cazul acestei propuneri legislative, prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare, din nordul Capitalei, trece din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ.
Potrivit USR, legea încalcă principiul bicameralismului. „În Camera decizională, Camera Deputaţilor, propunerea legislativă a fost modificată substanţial, ceea ce a condus la o configuraţie diferită faţă de textul adoptat de Senat şi de finalitatea urmărită de iniţiator”, explica sursa citată.
USR semnalează, totodată, încălcarea art. 1 alin (5) din Constituţie prin lipsa studiului de impact asupra efectelor scoaterii din patrimoniul statului a imobilelor care fac obiectul legii.
De asemenea, se încalcă şi art. 44 alin (1) şi (2) şi art. 136 alin (5) din Constituţie ca urmare a încălcării drepturilor de proprietate ale statului – înstrăinarea prin lege şi fără contraprestaţie, afectarea nelegală a patrimoniului statului.
În fine, în opinia USR, nu se respectă nici art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie ca urmare a lipsei de claritate a legii. Redactarea propunerii legislative, în forma adoptată de Parlament, configurează un regim juridic „confuz” al naturii juridice/regimului juridic al transmiterii proprietăţii gratuite asupra imobilelor vizate, mai susţin semnatarii sesizării la CCR.
Legea referitoare la profesia de medic veterinar, pe masa CCR
Curtea Constituţională a României discută tot azi și sesizarea Avocatului Poporului asupra prevederilor actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar.
În luna octombrie, Avocatul Poporului a înaintat Curţii Constituţionale o obiecţie de neconstituţionalitate vizând prevederile actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar.
Avocatul Poporului menţionează că, în prezent, la nivel european, cadrul legal de reglementare privind produsele medicinale veterinare este reprezentat de Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare şi de abrogare a Directivei 2001/82/CE, intrat în vigoare şi cu termen de aplicare obligatoriu pentru statele membre până pe 28 ianuarie 2022.
În Considerentul (76) din preambulul Regulamentului se menţionează că statele membre ar trebui să poată impune condiţii mai stricte, justificate de protecţia sănătăţii publice sau a animalelor sau de protecţia mediului pentru punerea la dispoziţie a produselor medicinale veterinare oferite spre vânzarea cu amănuntul, dacă respectivele condiţii sunt proporţionale cu riscul prezentat şi nu limitează în mod nejustificat funcţionarea pieţei interne.
Avocatul Poporului menţionează că actul normativ pentru modificarea Legii nr. 160/1998 prevede obligativitatea desfăşurării activităţii din cadrul farmaciilor veterinare şi a punctelor farmaceutice veterinare exclusiv în prezenţa unui medic veterinar şi că nerespectarea sa atrage răspunderea contravenţională. Totodată, Avocatul Poporului precizează că acelaşi act normativ face referire la obligativitatea deţinerii acţionariatului majoritar şi a majorităţii voturilor în cadrul adunării generale de către medici veterinari.
Avocatul Poporului consideră necesară reglementarea unui termen adecvat pentru implementarea măsurilor preconizate de lege.
Numirea lui Florin Iordache la şefia Consiliului Legislativ, pe agenda CCR
Sesizările PNL şi USR privind numirea deputatului PSD Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ sunt de asemenea pe masa avocaților constituționali.
CCR va lua în discuţie şi sesizările celor două formaţiuni în legătură cu numirea lui George Edward Dircă în funcţia de preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare a Consiliului.
Liberalii au depus, pe 22 octombrie, sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la hotărârea Parlamentului privind numirea deputatului PSD Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ.
În sesizarea semnată de liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, se arată că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalităţii, prevăzut de Constituţie. Liberalii susţin că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Ei arată că pentru numirea lui Florin Iordache s-au înregistrat 185 de voturi, în timp ce legea prevede 234.
Totodată, potrivit PNL, hotărârea Parlamentului este neconstituţională deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, în condiţiile în care a promovat, în calitate de ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea. „Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, se explică în sesizarea de neconstituţionalitate.
Liberalii invocă în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993, deoarece la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD.
