Miercuri, 6 mai, este o zi plină pe agenda judecătorilor Curţii Constituţionale. Ce sesizări importante intră astăzi în dezbaterea magistraţilor CCR?
UPDATE
Curtea Constituţională a rămas în pronunţare, miercuri, pe sesizările trimise de Avocatul Poporului în care sunt reclamate prevederi din OUG-uri referitoare la regimul stării de urgenţă.
Şedinţa publică de judecată s-a desfăşurat în sistem videoconferinţă, în sală fiind prezenţi doar preşedintele CCR, Valer Dorneanu, doi magistraţi asistenţi, precum şi reprezentantele Avocatului Poporului şi Ministerului Public.
********************************
Sesizarea PNL asupra legii privind suspendarea rambursării creditelor
Curtea Constituţională va lua în discuţie, miercuri, sesizarea PNL asupra legii privind suspendarea rambursării creditelor. Liberalii menţionează în sesizarea transmisă CCR că Parlamentul a încălcat principiul cooperării loiale în relaţia cu Guvernul, precum şi mai multe dispoziţii ale Constituţiei prin adoptarea propunerii legislative pentru suspendarea rambursării creditelor.
Semnatarii menţionează că, deşi Guvernul a adoptat OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, care a intrat în vigoare în 30 martie, cinci parlamentari au înregistrat în aceeaşi zi la Senat propunerea legislativă cu acelaşi obiect de reglementare. Totodată, această propunere legislativă a fost introdusă pe ordinea de zi a Senatului, nu şi OUG 37/2020.
De asemenea, liberalii consideră că Parlamentul, cu prilejul adoptării legii de aprobare a OUG nr. 37/2020, urma să aibă posibilitatea modificării dispoziţiilor prevăzute de această ordonanţă de urgenţă. „Soluţia introducerii pe ordinea de zi a şedinţei plenului Senatului şi începerea procedurii legislative cu privire la propunerea legislativă depusă la Senat sub nr. 181/30.03.2020 – neconstituţională, nelegală şi lipsită de utilitate în contextul existenţei acestei posibilităţi pentru autoritatea legiuitoare”, se mai arată în document.
Iniţiatorii demersului mai susţin că adoptarea propunerii legislative s-a făcut „cu lipsa unei motivări reale a necesităţii intervenţiei legiuitorului”, menţionând că nu a fost prezentat impactul bugetar, după cum prevede legislaţia în vigoare. Semnatarii sesizării spun că legea a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, dar şi fără obţinerea în prealabil a avizului Consiliului Economic şi Social, fiind încălcat art.1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. De asemenea, în sesizare se face referire la „paralelismul de acte normative şi contradicţiile legii cu OUG nr. 37/2020”.
Sesizările Avocatului Poporului în legătură cu OUG privind starea de urgenţă
Magistraţii CCR mai au pe masă, miercuri, sesizările trimise de Avocatul Poporului în care sunt reclamate prevederi din OUG-uri privind regimul stării de urgenţă.
Prima sesizare a fost trimisă la CCR pe data de 10 aprilie şi se referă la neconstituţionalitatea unor prevederi din OUG nr. 36/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020. În opinia Avocatului Poporului, OUG nr. 36/2020 aduce atingere prevederilor art. 1, alin. 5 coroborate cu cele ale art. 141 din Constituţie privind principiul securităţii juridice, în componenta referitoare la calitatea legii, dat fiind faptul că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social la elaborarea sa.
În a doua sesizare, trimisă la CCR pe data de 16 aprilie, Avocatul Poporului a formulat excepţii de neconstituţionalitate cu referire la două articole din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi prevederi din OUG nr. 34/2020 (care modifică OUG 1/1999). În opinia Avocatului Poporului, prevederile art. 14 lit. c indice 1) – f) din OUG 1/1999 sunt neconstituţionale, întrucât permit preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice şi prin restrângerea efectivă a exerciţiului drepturilor omului. În esenţă, Avocatul Poporului consideră că, dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, preşedintele poate legifera în perioada stării de urgenţă sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, aşa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorităţi executive – Guvernul.
În plus, Avocatul Poporului apreciază că art. 28 din OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate şi claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, şi anume persoana care ar încălca prevederile art. 9 din OUG 1/1999, de a-şi stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenţionale, scrie Agerpres.
Pe de altă parte, consideră că OUG nr. 34/2020 încalcă prevederile art. 115, alin. 6 din Constituţie. „Prin dispoziţiile art. I pct. 1 şi pct. 5 (…) este nesocotit şi art. 115 alin. 6 din Constituţie, prin încălcarea cerinţei constituţionale care condiţionează delegarea legislativă de respectarea interdicţiei privind afectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi de interdicţia adoptării unor măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Textele criticate afectează art. 44, art. 41 şi art. 31 din Constituţie referitoare la dreptul de proprietate privată, la muncă şi protecţia socială a muncii şi la informaţie şi vizează măsuri de trecere a bunurilor confiscate în proprietate publică”, se arată în excepţia de neconstituţionalitate.
Sesizarea asupra proiectului de lege privind acordarea de facilităţi fiscale pentru firme
CCR mai discută, miercuri, sesizarea PNL asupra proiectului de lege privind acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici. Liberalii invocă în sesizarea transmisă CCR motive extrinseci şi intrinseci de neconstituţionalitate asupra proiectului care a fost adoptat pe 3 aprilie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea prevede amânarea pentru 3 luni a plăţii contribuţiilor de asigurări sociale de către operatorii comerciali afectaţi de starea de urgenţă şi, respectiv, a plăţii serviciilor de utilităţi de către persoanele fizice vulnerabile. Deputaţii PNL reclamă, între motivele extrinseci, încălcarea principiului bicameralismului, precizând că la Camera Deputaţilor au fost introduse trei noi alineate, care nu a fost prezentate spre dezbatere şi Senatului.
Liberalii subliniază că autorii iniţiativei legislative nu au avut în vedere dispoziţii normative referitoare la transpunerea unui act legislativ european, ci adoptarea de măsuri urgente privind facilităţi fiscale pentru operatorii economici afectaţi de instituirea stării de urgenţă. Astfel, deputaţii PNL afirmă că stabilirea unei norme privind instituirea unui termen de transpunere a unui act legislativ european de către Guvernul României pe calea unui act normativ de aplicare al legii constituie o încălcare a dreptului de iniţiativă legislativă al puterii executive. În sesizarea de neconstituţionalitate, liberalii atrag atenţia şi că Parlamentul a ignorat obligaţia constituţională privind solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social în cazul acestei legi.
Liberalii constată că iniţiatorii legii propun amânări la plata unor obligaţii de asigurări sociale cu impact bugetar semnificativ, inclusiv asupra bugetului de stat pentru anul 2021, deşi acesta nu a fost elaborat, scutiri de la plata unor obligaţii de asigurări sociale de stat şi acoperirea acestora din bugetul de stat fără indicarea sursei de venituri care să acopere această cheltuială cu impact semnificativ asupra bugetului de stat, emiterea de garanţii de stat fără indicarea sursei de finanţare a acestora în cazul executării acestora.
Liberalii susţin că proiectul de lege încalcă principiul neretroactivităţii legii consacrat de Constituţie, în contextul în care prevede producerea de efecte juridice de la data de 1 martie 2020 pentru facilităţile fiscale, deşi a fost adoptat de camera decizională, Camera Deputaţilor, pe 3 aprilie 2020. Semnatarii sesizării la CCR mai afirmă că se încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece se instituie şi o discriminare prin impunerea unei condiţii imposibil de îndeplinit de către unii dintre contribuabili, excluzându-i ‘a priori’ din categoria beneficiarilor măsurilor.