UPDATE 16:30
Guvernul a anunţat în jurul orei 16:20, că proiectul de lege privind aprobarea Memorandumului Înţelegere încheiat între statul român şi grupul Rompetrol la data de 15 februarie 2013 şi a unor măsuri de implementare a acestuia a fost amânat pentru şedinţa de guvern de săptămâna viitoare.

 
În luna februarie a anului curent, grupului Rompetrol a anunţat, într-un comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti, acolo unde este listată companie Rompetrol Rafinare (simbol RRC), că va răscumpăra doar o parte din pachetul de acţiuni deţinute de statul român la Rompetrol Rafinare (44,69%), statul urmând să fie în continuare un acţionar semnificativ al companiei care operează Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, după capacitatea de rafinare. "Ambele părți și-au arătat deschiderea de a stabili un parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic din România, dar și a rolului acesteia în regiunea Mării Negre și Uniunea Europeană. Prin obiectivele și beneficiile acestui parteneriat se numără diversificarea surselor de aprovizionare cu țiței atât a României, cât și a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar și stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiții, cu un impact direct în economia României" se preciza în comunicatul remis în urmă cu aproape trei luni de grupul Rompetrol.

Fără a prezenta mai multe detalii despre tranzacţie, reprezentanţii grupului Rompetrol au anunţat, în februarie, doar că "Forma finală a înțelegerii va fi finalizată în perioada următoare, după stabilirea și avizarea tuturor detaliilor tehnice și comerciale, dar și după aprobarea acestora de către autoritățile de resort și de către Consiliul de Adminstrație al companiei naționale de țiței și gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, unicul acționar al Grupului Rompetrol". Capital.ro a anunţat încă din luna februarie, citând surse apropiate negocierilor, că statul român va încasa 200 de milioane de dolari din cele 530 de milioane de dolari, pentru cedarea unui pachet de puţin peste 25% din acţiunile RRC, din cele 44,69% cât deţine la Petromidia.

În urmă cu doar câteva zile, suma de 200 de milioane de dolari a fost confirmată de premierul Victor Ponta, care a declarat joi, 25 aprilie, că “marţi (astăzi – n.r.), avem şedinţă de guvern, sper să finalizăm negocierea cu cei de la KazMunaiGaz, cu Rompetrol, care înseamnă nu doar 200 de milioane la bugetul de stat, dar înseamnă un miliard de dolari investiţii în perioada următoare. Sunt semne foarte bune apropo de investiţii şi de locuri de muncă”.

Mai mult, premierul a confirmat şi faptul că se va crea un fond de investiţii de aproape un miliard de dolari. “Eu cred că am făcut un lucru bun că am ajuns la un acord cu cei de la KazMunayGas, nu doar pentru că o să încasăm 200 de milioane de dolari la buget pentru un număr de acţiuni, ci mai ales pentru că înţelegerea noastră prevede un fond de investiţii de 1 miliard de dolari. Ceea ce este foarte important”, a spus şeful Executivului, în urmă cu patru zile la Digi24.
Despre tranzacţia cu Rompetrol, presa centrală a anunţat că statul va rămâne acţionar semnificativ la rafinărie, cu circa 18%, şi că s-a angajat să nu vândă pachetul de acţiuni timp de cel puţin trei ani de zile. Dacă va vinde după acest interval de timp, grupul Rompetrol va avea drept de preemţiune la cumpărare.

Preţul plătit de kazahi este mai mare decât ce valoarea de piaţă a pachetului. La cotaţiile actuale ale titlului RRC, valoarea întregului pachet de circa 44% al statului ar fi de circa 260 de milioane de dolari.  Ulterior acestei tranzacţiei cash, grupul KazMunaiGas va crea un fond de investiţii în care va pune, iniţial, 150 de milioane de dolari. Statul român va fi acţionar la acest fond, cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit. Fondul de investiţii, care va atrage, pe lângă contribuţia KazMunaiGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, este creat cu rolul de a creşte atât valoarea activelor actuale ale grupului Rompetrol, cât şi pentru extinderea acestuia în zona Mării Negre. Fondul ar putea atrage, atât de la compania kazahă, cât şi de la bănci, fonduri de peste un miliard de dolari.

Istoria datoriilor

 În 2001 omul de afaceri Dinu Patriciu preia de la stat rafinăria Petromidia. În septembrie 2003 Guvernul condus de Adrian Năstase hotărăşte ca datoriile istorice ale Petromidia, în valoare de 285 mil. dolari, plus dobânzile şi penalităţile aferente, care au urcat cifra totală la 603 mil. dolari (571 mil. euro la acea vreme) să fie transformate în obligaţiuni pe şapte ani. Obligaţiunile erau convertibile, iar Guvernul a lăsat emitentului dreptul de a decide dacă la scadenţă plăteşte banii sau converteşte obligaţiunile în acţiuni.

 Conversia datoriilor în obligaţiuni i-a permis lui Patriciu să listeze Petromidia pe bursă şi să ia credite pentru investiţii în rafinărie. În august 2007 Patriciu a vândut grupul Rompetrol, clădit în jurul rafinăriei Petromidia, companiei de stat kazahe KazMunaiGas pentru circa 1,6 miliarde de dolari. În august 2010, cu o lună înainte de scadenţa obligaţiunilor, kazahii au derulat o majorare de capital la Rompetrol Rafinare şi au răscumpărat de la statul român obligaţiuni de 54 mil. euro. În septembrie 2010 kazahii au convertit restul obligaţiunilor, în valoare de circa 516 mil. euro, în acţiuni.

Ministerul Finanţelor a dat în judecată Rompetrol susţinând că grupul nu avea dreptul de a răscumpăra doar o parte din obligaţiuni şi de a le converti pe restul în acţiuni. În iunie 2011 Tribunalul Constanţa a hotărât că hotărârea AGA prin care obligaţiunile Rompetrol Rafinare au fost convertite în acţiuni este legală.

Plan amplu de investiții

Fondul ar urma finanțeze investiții de un miliard de dolari, bani asigurați de compania kazahă și din resurse atrase de la bănci. Banii vor sprijini dezvoltarea companiei în zona Mării Negre, în special prin creșterea rețelei de retail, potrivit unor surse apropiate hegocierilor. Concret, KazMunaiGaz are în vedere construcția a peste 350 de bezinării în zonă (Turcia, Bulgaria, România, Georgia şi Ucraina), numai în România urmând să fie ridicate 150 de noi unități. Fondul va fi finanțat în primă înstanță cu 150 de milioane de dolari, din care statul va deține gratuit 20%, adică 30 de milioane de dolari.

Economica.net scria luna trecută că printre primele obiective de investiţii finanţate de noul fond ar fi o termocentrală nouă de cogenerare în sistem de parteneriat public-privat, construită pe platforma actuală a Uzinei Termoelectrice Midia, deţinute de stat şi situată în imediata vecinătate a rafinăriei Petromidia. Rompetrol vrea o centrală nouă, pe gaze, cu o putere instalată de circa 75 MW, care să asigure energia electrică necesară rafinăriei. Costurile de construcţie a centralei se ridică la 100 de milioane de dolari. Pe lângă avantajele generate de investiţii (Ponta a solicitat kazahilor chiar investiţii de un miliarde de euro), statul român căştigă şi din calitatea sa de acţionar la acest fond. Guvernul îşi poate vinde, peste cel puţin cinci ani, participaţia de 20%, kazahii având, din nou, drept de preemţiune la cumpărare. Dat fiind volumul resurselor atrase şi valoarea activelor finanţate, statul se poate aştepta la un preţ mult mai bun pentru valoarea particaţiei sale iniţiale, de 30 de milioane de dolari, informa economica.net.

Printre cei mai mari contribuabili

De la preluarea de către KazMunaiGaz și până în prezent, Rompetrol a investit în România circa patru miliarde de dolari, două miliarde fiind investiții cu impact direct asupra economiei, potrivit reprezentanților companiei. Circa 420 de milioane de dolari au fost folosite pentru dezvoltarea rafinăriei Petromidia, iar 100 de milioane de dolari au finanțat realizarea unui terminal maritim în largul Mării Negre. Aproximativ 350 milioane de dolari au fost alocate în dezvoltarea infrastructurii logistice a Rompetrol, în timp ce un miliard de dolari a finanțat asigurarea materialului circulant. „În perioada 2007–2012 Rompetrol a virat către bugetul de stat peste 6 miliarde de dolari”, au declarat pentru EVZ reprezentanții Rompetrol, unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat.