La fel cum nu se ştie cu exactitate când s-a născut (sunt avansate două date, 1796 şi 1798), tot aşa nu se ştie cu precizie dacă Anton Pann este compozitorul muzicii Imnului naţional al României.

Unii afirmă că Andrei Mureşanu, contemporanul lui Pann şi autorul poemei „Un răsunet” devenită text al Imnului („Deşteaptă-te române! „) ar fi autorul melodiei, alţii demonstrează că Gheorghe Ucenescu, un ucenic cântăreţ al lui Pann şi care a interpretat pentru prima oară, în 1848, melodia (cu textul lui Mureşanu) ce avea să devină Imnul nostru naţional ar fi fost nu doar interpretul, dar şi compozitorul muzicii. De asemenea, melodiei cu pricina i-a fost identificat şi un „strămoş”, şi anume muzica unei romanţe mai vechi, numite „Din sânul maicii mele”…

Dar, pentru că, vorba poetului, până la urmă toate trebuie să poarte un nume, Imnul naţional este atribuit lui Anton Pann (muzica) şi Andrei Mureşanu (textul).

Anton Pann s-a născut la Sliven, în Bulgaria, şi a fost cântăreţ (bisericesc), compozitor, poet, publicist, editor. Printre cele sfinte, în preocupările lui Pann au fost prezente şi cele lumeşti, el dând la iveală şi „Cântece de lume” („Până când nu te iubesc”, „Nu mai poci de ostenit”).

Acceptat ca autor al muzicii Imnului naţional al României, Anton Pann a murit la 2 noiembrie 1854 şi este înmormântat la Bucureşti, la biserica Sf. Stelian – Lucaci (Str. Logofăt Udrişte nr. 6 – 8, sector 3).

Câteva gafe cu Imnul nostru naţional:

În iunie 2011, la Sheffield, echipa feminină de spadă a României a câştigat medaliile de aur. Organizatorii competiţiei au difuzat, la festivitatea de premiere, vechiul nostru Imn naţional, „Trei culori”.

După primele acorduri ale fostului Imn naţional, compus de Ciprian Porumbescu, Ana Maria Brânză şi-a îndemnat coechipierele, Anca Măroiu, Simona Alexandru şi Loredana Iordăchioiu, să coboare de pe podium, spre surprinderea sportivelor din Franţa şi Rusia, clasate pe locurile următoare.

Spadasinele din România au refuzat apoi să participe la poza de grup de după festivitatea de premiere alături de restul medaliatelor.

 

În septembrie 2011, înaintea meciului România – Franţa, jucat pe Naţional Arena, Marcel Pavel a interpretat o variantă personală a Imnului naţional al României, renunţând la versurile „Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/ Triumfător în lupte, un nume de Traian!”, el explicând că a fost alegerea sa, agreată şi de FRF. De menţionat că, la vremea respectivă, preşedinte al României era un Traian (Băsescu). Poate că a fost doar o simplă coincidenţă…

La 29 iunie 2013, preşedintele Traian Băsescu a transmis, un mesaj de Ziua imnului, deşi aceasta este sărbătorită, potrivit legii din 1998, la 29 iulie:

„Ziua de 29 iunie, când toţi românii sărbătoresc Imnul naţional, ne oferă un bun prilej să înţelegem cât de important este să fim uniţi în jurul valorilor noastre naţionale. Imnul naţional, «Deşteaptă-te, române», născut în Zilele Revoluţiei de la 1848 şi cântat în momente grele pentru naţiunea noastră de către generaţiile care au făurit statul român, ne îndeamnă să înţelegem că la temelia unui stat puternic stă întotdeauna un popor solidar şi responsabil şi că, fără implicarea activă a tuturor cetăţenilor săi în viaţa societăţii, nu putem avea o ţară stabilă, prosperă şi demnă. În această zi de sărbătoare îi invit pe toţi românii să cinstească şi să onoreze cu sufletul deschis Imnul nostru naţional, «Deşteaptă-te, române»!”

Mesajul preşedintelui de atunci al României a fost postat în dimineaţa zilei de 29 iunie 2013 pe site-ul Preşedinţiei, într-un comunicat oficial, dar apoi a fost eliminat.

Ulterior, Preşedinţia a publicat o erată: „Dintr-o regretabilă eroare tehnică, meajul preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, cu ocazia Zilei Imnului naţional a fost transmis sâmbătă, 29 iunie a.c. Menţionăm că, potrivit Legii nr. 99/1998 pentru proclamarea Zilei Imnului naţional al României, această zi se sărbătoreşte în data de 29 iulie. Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri pricinuite.”

În noiembrie 2014, aflat în campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Victor Ponta a încercat să recite versurile Imnului naţional la un post de televiziune, dar s-a poticnit la versul al doilea. Varianta Ponta a textului a fost: „Desteaptă-te, române, din somnul cel de moarte / În care te-adânciră barbarii tăi tirani”, în loc de „barbarii de tirani”.

 

Iohannis, de Ziua Imnului: Vă îndemn să onorăm acest simbol naţional şi să îl intonăm cu mândrie

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României în care îndeamnă la onorarea acestui simbol naţional şi la intonarea sa cu mândrie, el apreciind că „Deşteaptă-te, române!” este un „catalizator al coeziunii naţionale şi sociale”.

„În zi de sărbătoare, vă îndemn să onorăm acest simbol naţional şi să îl intonăm cu mândrie, ca gest de solidaritate, afirmându-ne identitatea naţională, unitatea şi patriotismul. Cinstim totodată memoria celor care au contribuit la consolidarea statului român şi transmitem respectul nostru faţă de trecut”, a transmis Iohannis.

„«Deşteaptă-te, române!» este un catalizator al coeziunii naţionale şi sociale, iar prin spiritul mobilizator şi energia transmise, Imnul reprezintă chintesenţa eforturilor depuse pentru atingerea obiectivelor majore ale ţării noastre, de a construi o Românie puternică şi prosperă în Europa şi în lume. Fie ca «Deşteaptă-te, române!» să răsune de cât mai multe ori şi să ne fie mereu călăuză pe drumul devenirii noastre! La mulţi ani, România! La mulţi ani Imnului Naţional!”, a adăugat şeful statului în mesajul citat.

El a menţinat că „Ziua Imnului Naţional”, sărbătorită în fiecare an pe 29 iulie, este un moment solemn, care le oferă românilor prilejul de a-şi reafirma ataşamentul faţă de valorile şi principiile care au stat la baza statului român modern.

Potrivit lui Iohannis, versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scrise de Andrei Mureşanu şi intonate pe acordurile create de Anton Pann, au reprezentat întotdeauna un „îndemn la libertate şi o chemare la unitate a tuturor românilor pentru a obţine suveranitatea naţională”.