Au trecut 39 de ani de la dispariția lui Mircea Eliade

Au trecut 39 de ani de la dispariția lui Mircea Eliade, una dintre cele mai marcante figuri ale literaturii române din secolul al XX-lea. Pe lângă activitatea sa literară, Eliade s-a afirmat ca istoric al religiilor și filosof cu influență internațională.

Relația sa sentimentală cu scriitoarea indiană Maitreyi Devi a devenit celebră și este considerată una dintre cele mai emoționante povești de dragoste consemnate în literatura universală.

Sfârșitul vieții lui Mircea Eliade – ultimele clipe ale marelui intelectual

Născut la București, pe 9 martie 1907, Mircea Eliade a devenit o personalitate de referință în cultura română și mondială. A lăsat în urmă o operă vastă, printre cele mai cunoscute titluri fiind Romanul adolescentului miop (1928), Maitreyi (1933), Nuntă în cer (1939) și Noaptea de Sânziene (1971). De asemenea, a scris numeroase nuvele care au contribuit la prestigiul său literar. Eliade este, totodată, cunoscut în plan academic pentru lucrarea sa fundamentală, Tratatul de istorie a religiilor.

Începând cu anul 1957, Eliade a predat la Universitatea din Chicago, iar din 1962 a ocupat oficial catedra de istoria religiilor „Sewell L. Avery”. În ciuda succesului său profesional, ultimii ani ai vieții au fost marcați de suferință fizică. Potrivit propriilor mărturii din Memorii, încă de la începutul anilor ’60 a fost afectat de artrită, o afecțiune dureroasă care l-a imobilizat treptat. Deși durerea era cruntă și se afla mai mereu în fotoliu, a continuat să țină cursuri și să fie activ în mediul academic, demonstrând o voință extraordinară.

„Dar, pe neaşteptate, într-o noapte din acea iarnă (n.r. 1960) m-au trezit dureri neobişnuit de severe în umeri şi în braţe. N-am putut închide un ochi până dimineaţă. Singura poziţie mai suportabilă era să stau înţepenit în fotoliu cu amândouă braţele ridicate.”, scria autorul.

Ultimii ani ai lui Mircea Eliade și povestea lui cu Maitreyi Devi

În ciuda problemelor grave de sănătate care l-au afectat în ultima parte a vieții, Mircea Eliade a continuat să lucreze la scrierile sale dedicate istoriei religiilor. Pe 15 aprilie 1986, starea sa s-a agravat din cauza unei boli și a unui accident vascular cerebral, fiind internat de urgență la Spitalul Universitar din Chicago. Acolo i-a fost alături până în ultimul moment soția sa, Christinel Cotescu, potrivit adevarul.ro. Mircea Eliade a încetat din viață la vârsta de 79 de ani, pe 22 aprilie 1986, iar a doua zi a fost incinerat.

Maitreyi Devi – femeia care a marcat viața scriitorului

În anul 1933, Eliade a publicat romanul Maitreyi, inspirat de experiența sa din India și de trăirile personale. Povestea de dragoste relatată în carte își are originile în legătura pe care a avut-o cu Maitreyi Devi, o tânără pe care a cunoscut-o în perioada în care studia în India.

Avea doar 21 de ani când a călătorit în India, în 1928, imediat după ce terminase Facultatea de Litere și Filosofie la București. A ales să aprofundeze sanscrita și yoga sub îndrumarea profesorului Surendranath Dasgupta. Relația profesională cu mentorul său s-a transformat rapid într-una apropiată, Eliade devenind frecvent oaspete în casa acestuia, unde locuia și Maitreyi.

În ianuarie 1929, s-a mutat temporar în casa familiei Dasgupta, ocazie cu care a cunoscut-o mai bine pe Maitreyi, care avea pe atunci 16 ani. Deși la început nu a fost impresionat de ea, ba chiar o considera „urâtă”, legătura dintre ei s-a adâncit odată cu timpul, pe fondul preocupărilor comune pentru filosofie. Maitreyi, elevă a lui Rabindranath Tagore, avea deja un volum de poezii publicat – Uditta (Răsăritul).

Relația dintre cei doi s-a înfiripat treptat. Ea îl învăța bengaleză, iar el o ajuta cu franceza. Atracția s-a transformat într-o iubire profundă, iar cei doi s-au logodit simbolic pe malul unui lac. Cu toate acestea, familia fetei nu a acceptat relația, din cauza diferențelor culturale și religioase. Eliade a fost îndepărtat din casa Dasgupta, în ciuda sentimentelor puternice care îi legau.

„Cu tot ce putea separa o sensibilitate şi o cultură indiană de una occidentală, cu toate neîndemânările sau îndrăznelile noastre, dragostea a crescut şi s-a împlinit aşa cum îi era destinul.”, nota Eliade în Memorii.

Regăsirea, după zeci de ani

Trecuseră mai bine de patru decenii când cei doi s-au revăzut. Între timp, Maitreyi Devi se căsătorise cu Dr. M.M. Sen, specialist în chinezologie, și aveau doi copii împreună. Întâlnirea cu romanul Maitreyi, apărut în 1933, s-a produs abia în 1972, când un cercetător român, Sergiu Al-George, i-a vorbit despre carte în timpul unei vizite la Calcutta.

Aflarea detaliilor romanțate și a modului în care Eliade a prezentat relația lor a tulburat-o profund. Ca răspuns, în 1974, a publicat Na Hanyate (tradusă în română ca Dragostea nu moare), în care a prezentat versiunea ei a poveștii. În timp ce lucra la roman, l-a vizitat pe Eliade la Chicago, o întâlnire posibilă datorită intervenției unui prieten comun.

„Zac întrebându-mă de ce a distrus el această iubire, un dar al lui Dumnezeu. Şi ce dacă el trebuia să plece? Dacă am fi izbutit ca, în zece ani, să ne scriem câte o singură scrisoare, ar fi fost de ajuns.

Cu această unică scrisoare, noi am fi trecut peste oceanele şi continentele care ne despărţeau şi am fi devenit ‘ardhanariswar’. Cele două euri ale noastre ar fi redobândit desăvârşirea.

Dar pot oare occidentalii să înţeleagă toate astea? Pentru ei, desăvârşirea iubirii are loc în pat. Totuşi, el ştia, cu siguranţă ştia. Mă pot vedea din nou pe mine însămi, în braţele lui, în chenarul uşii. El îmi şopteşte: Nu trupul tău, Amrita. Eu vreau să-ţi ating sufletul.”, a scris Maitreyi Devi în Dragostea nu moare.