Așadar, lucrurile par să meargă din rău în mai rău. Mihai Marcu, președinte și CEO MedLife, ne spunea, pe la jumătatea anului trecut, că, postpandemie, cazurile oncologice vor exploda. El se referea și la noi cazuri diagnosticate, dar și la starea bolnavilor care nu au putut urma tratamentele specifice. În speranța că, totuși, vom fi ocoliți de așa un necaz, am discutat despre acest subiect cu medici oncologi, cu reprezentanții unor asociații de profil și dee sprijin al bolnavilor de cancer.

Bolnavii nu au fost primiți la tratamente

Cezar Irimia este președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, o federație formată din 26 de asociații care activează pe plan local la nivelul județelor și este, probabil, cel mai informat om privind situația pacienților în ultimii doi ani. Desigur, Cezar Irimia este foarte nemulțumit de măsurile luate în ultimii doi ani. ”În anii 2020/2021 diagnosticarea a scăzut cu 30-45 la sută față de 2019. Iată un exemplu: dacă în 2019 au fost diagnosticați 11.000 de pacienți cu cancere bronhopulmonare, în 2020 cifra a scăzut la 8.000. Despre decese, ce să mai vorbim: 10.000 de decese non-COVID în plus în luna noiembrie 2020, față de noiembrie 2019. Toate aceste cifre negative au însoţit şi anul 2021, bântuit de pandemie şi de instabilitate politică, care au afectat în mod direct pacienţii oncologici din România”, declară președintele Irimia. El ne mai spune că lipsa medicamentelor, lipsa accesului la investigații și lipsa tratamentelor sunt doar o parte a cauzelor deceselor amintite anterior. ”Considerăm că și strategia de vaccinare este greoaie pentru pacienții cronici, și după efortul tuturor actorilor din sănătate de a-i convinge că este bine să se vaccineze, programările și deciziile pentru vaccinare trenează”, subliniază Ieremia.

,,Legenda că pacienţilor cu cancer le a fost frică să meargă în spitale de teama covid, nu este reală, ei nu au fost primiți. Doar urgenţele erau primate.  Oare cancerul nu este o urgenţă în fiecare minut?”, ridică cea mai pertinentă întrebare a momentului președintele FABC.

Concluzia este și mai sumbră: ”Cazurile nediagnosticate în pandemie, vor fi diagnosticate acum, într-o fază avansată, unde costurile cresc, iar şansele de supravieţuire scad, sistemul de sănătate urmând să fie colmatat”. Sinistră perspectivă.

Micii suferizi

Pe de altă parte, Olga – Rodica Cridland, președinte al Asociației  P.A.V.E.L., asociația părinților care au copii bolnavi de cancer, spune că nu are cunoștință ca vreun copil, suferind de cancer, să fi fost ”îndepărtat” de la tratament din motive de pandemie sau nu, dar că este evident că numărul bolnavilor și al nevoilor asociate sunt în creștere. ” Nu avem cunostiinta despre existenţa unor copii cu diagnostic oncologic care ar fi fost „daţi la o parte” şi nu ar fi avut acces la spital. Noi vă putem spune că numărul beneficiarilor noştri a crescut în anul 2021 faţă de 2020, iar nevoile identificate au crescut şi ele foarte mult”, spune Cridland.

”Această nevoie de sprijin s-a acutizat începând cu primăvara anului 2020, când au fost impuse restricţii datorate Covid 19 şi care sunt menţinute şi în momentul de faţă, iar părintele internat cu copilul nu mai poate părăsi salonul şi nici nu mai primeşte vizitele familiei pe perioada internării. Pentru orice nevoie materială, de medicamente, produse alimentare…se adresează specialiştilor noştri, asistenţi sociali”, subliniază președintele Asociației PAVEL.

Mai trebuie spus că, și la statistici mai vechi, tot nu stăm bine: Conform „Registrului Național al Cancerelor la Copil în România” şi a datelor publicate în 17 octombrie 2019 în cadrul „Primului Studiu Naţional de Supravieţuire 2019”, rata de supravieţuire a copiilor cu cancer din România este de 69.1%, similară cu ţările Europei de Est, dar cu 10% mai mică decât a celor din ţările Europei de Vest. Credem că ar trebui să putem mai mult…

Lupta cu pandemia a făcut și… victime colaterale

”Din discuțiile avute cu pacienții și aparținătorii ne-am dat seama că aceștia au avut o mare teamă și îngrijorare de infectare cu SARS-COV 2, mai ales în perioada de început, când nu se știau prea multe informații despre această boală”, ne spune și Mirela Nemțanu, directorul executiv al Fundației HOSPICE Casa Speranței. Dar, prejudiciul nu s-a încheiat aici.

”Din păcate am avut situații în care, din cauza condițiilor impuse de pandemie, pacienții nu au putut accesa serviciile oncologice: consultații, investigatii, tratamente. S-a întâmplat și ca acestea, din aceleași motive, să fie efectuate cu întârziere, pierzându-se astfel timpul optim de intervenție. De cele mai multe ori, situațiile au fost impuse de măsurile epidemiologice luate de autoritățile locale sau de stat. Aceste situații au apărut și în cazul patologiilor non-oncologice: boli coronariene acute, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, intervenții chirurgicale și altele”, ne mărturisește Mirela Nemțanu. ”Unii dintre pacienții noștri au pierdut lupta cu boala și nu putem să nu ne gândim la ei. La felul în care și-au trăit, și-au acceptat sfârșitul. Nu putem să nu ne gândim la aparținătorii care au rămas cu sentimente de neputință, regrete, tristețe și nealinare”, mai spune directorul executiv al Hospice.

”Tendința de îmbolnăvire cu boală oncologică este și se va menține, din păcate, pe un trend ascendent. Unele sunt încă nediagnosticate sau diagnosticate parțial. Sunt probleme și în privința accesului la tratamente: chiar dacă unele dintre acestea și-au dovedit eficiența, accesul în timp util nu este permis”, punctează Nemțeanu. Deci, alte vești proaste…

Teama de a intra în spital

Medicii spun că, într-adevăr, suferinzii de cancer au fost înspăimântați de ce se spunea despre Covid. Iată ce spune profesor doctor Elvira Brătilă, medic primar obstetrică ginecologie: ” Nu a fost numai o reticenţă, a fost o teamă de-a dreptul, justificată prin prisma potențialului de a se infecta, dar și informării mai mult sau mai puțin oficiale sau semnalelor alarmiste primite din media, care anunțau, cel puțin în etapele de început ale pandemiei, că sistemul medical nu face faţă tuturor categoriilor de pacienți, concentrând atenția către priorități și urgenţe. Informarea s-a făcut pe principiul: pacienții oncologici vor fi victime colaterale crizei de sănătate”.

”Adevărul este că pacienții oncologici au fost considerați încă de la începutul pandemiei „urgenţe medicale” și s-au făcut eforturi ca spitalele să asigure accesul acestora la îngrijire medicală pe diferite paliere ale procesului terapeutic. Ca medici, am avut tot timpul în focus acești pacienți, pentru că timpul este foarte prețios pentru ei, iar deciziile medicale nu suportă amânare”, mai spune medicul Brătilă. ”A fost o provocare pentru toată lumea, iar presiunea asupra corpului medical a fost și este enormă. În oncologie timpul este în general dușman, nu prieten. De aceea, orice decizie medicală amânată sau neluată la timp, va conduce pe termen lung la o creștere a numărului de cazuri de cancer sau la depistarea în stadii mai avansate”, este semnalul de alarmă tras de profesorul doctor Elvira Brătilă.

Un factor de risc în plus

Unii medici, precum Cristian Gabriel Viișoreanu au observat cum măsurile anticovid s-au metamorfozat într-un nou… factor de risc. ”Când a debutat pandemia, nimeni nu știa pentru câtă vreme ne vom „abține” de la activitățile noastre uzuale, la obiceiuri precum vacanțele, frecventarea locurilor aglomerate și iată, și a investigațiilor de rutină. Mulți dintre noi am sperat că această perioadă va pune totul în așteptare, inclusiv boala. Numai că această anxietate legată de măsurile de restricție menite să ne protejeze sănătatea nu a reprezentat mai mult decât un stres în plus, practic s-a adăugat ca factor de risc”, spune doctorul Viișoreanu. ”În această perioadă am fost martor la depistarea unor tumori de dimensiuni mari, descoperite tardiv, din păcate, în privința cărora chirurgia conservatoare nu a mai reprezentat o opțiune”, subliniază medicul.

Cât despre partea de prevenție, care include și screeningul, aici pandemia a lovit în plin. ”Activitatea de screening a suferit o scădere importantă în perioada pandemiei, ceea ce cumva anulează întregul nostru efort de conștientizare asupra importanței screening-ului de prevenție. Mai gravă de atât este situația pacienților care la începutul pandemiei au oprit procesul de diagnostic sau de tratament, iar acum au ajuns la stadii avansate cu tumori de 3-4 cm. Situația de față ne întoarce din păcate cu 15 ani în urmă”, concluzionează Gabriel Viișoreanu.

Plimbatul printre spitale

Gheorghe Niță este medic primar urolog, Doctor in științe medicale, și se numără printre cei mai recunoscuți specialiști în identificarea și tratarea litiazei renale, dar și a cancerului de prostată. Și doctorul Niță a observat mari reticențe ale pacienților vizavi de serviciile medicale, în pandemie: ”Informaţiile transmise prin mass media influenţează deciziile pacienţilor. Temerea de blocaj a sistemului medical, informaţiile furnizate zilnic privind riscul de infectare cu Covid-19, teamă de infectare a pacienţilor au determinat că aceştia să fie reticenţi în ceea ce priveşte prezentarea la medic. Din păcate cancerul nu aşteaptă sfârşitul pandemiei”.

”Pe lângă întârzierea prezentării la medicul specialist, mulţi pacienţi s-au lovit şi de lipsa de informaţie, neştiind unde să se prezinte (în ce clinici care nu se ocupă doar de COVID pot fi trataţi). Plimbatul de la un spital la altul a reprezentat un alt factor ce a dus la întârzierea diagnosticului şi tratamentului. Informaţiile privind închiderea multor spitale şi transformarea lor în centre de tratament COVID, anunţarea întreruperii activităţii chirurgicale şi rezolvarea doar a cazurilor urgente au crescut reticența pacienţilor de a mai veni pentru diagnostic şi tratament”, este concluzia, la fel de tristă, a medicului Niță.