Cu ocazia Zilei Comerțului Electronic, ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online) împreună cu sprijinul Emag, a organizat o videoconferință în cadrul căreia s-a discutat despre problemele actuale ale poluării și a încalzirii globale și care sunt cele mai bune metode pentru a le combate.
Încălzirea globală reprezintă una din cele mai mari amenințări la adresa viitorului umanității. Având în vedere această situație în care ne aflăm, singura soluție este adoptarea unei atitudini mult mai responsabile cu privire la mediul înconjurător. Primul pas ar fi limitarea pe cât se poate a impactului pe care oamenii și companiile îl au asupra planetei. După prezentarea acestor factori, dezvoltarea sustenabilă nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Sustenabilitatea comerțului electronic
Comerțul electronic este una dintre cele mai sustenabile metode de e vinde produsele fabricate. Acest tip de comerț asigură o legătură mult mai bună și mai simplu de făcut între companie și client. Comerțul electronic este mult mai benefic pentru posibilii clienți deoarece aceștia pot accesa produsul cel mai bun și serviciul cel mai bun, datorită gamei largi de produse și companii care sunt la un click distanță. Un alt avantaj pe care îl are comerțul electronic este timpul. Atât clienții cât și companiile economisesc foarte multe timp pentru a găsi un produs, respectiv un cumpărător cu cheltuieli minime.
“Din punct de vedere al transportului, exista o diminuare mare a emisiilor de CO2, facilitând legătura dintre puncte cu o poluare redusă la minim. În plus exista posibilitatea de a-ți predicționa stocurile, lucru ce ajută la o ecomonie de timp și bani. Acesta este drumul către un viitor cu poluare mult mai redusă. Trebuie subliniat faptul că pe lângă rapiditatea și eficientizarea schimburilor valorice care se fac în domeniul virtual, acest comerț electronic crește și siguranța sanitară”, a declarat Dan Clinci, cercetător în cadrul Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu “Ernest Lupan”.
Economia circulară, importanță și beneficii
Una dintre soluțiile principale ar fi adoptarea unei economii circulare. Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins.
Acest proiect este diferit față de modelul economic tredițional, care se bazeză pe modelul ,,ia-fă-consumă-aruncă” și se bazeză pe cantități mari de materiale și enerigie ieftină care să fie ușor accesibile. O altă parte pe care acest tip de economie o combate este programarea uzurii, care se referă la conceperea unui produs pentru a avea o durată de viață limitată și încurajarea consumatorului să cumpere unul nou, strategie pentru care Parlamentul European a solicitat măsuri de combatere.
“Deschiderea pe care o are România asupra ecomoniei circulare este remarcabilă, chiar dacă situația din prezent nu este cea mai bună.”, a declarat Dan Clinci, cercetător în cadrul Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu “Ernest Lupan”.
De ce trebuie să trecem la o economie circulară?
Populația mondială este în creștere, la fel și cererea de materii prime. Cu toate acestea, aprovizionarea cu materii prime cruciale este limitată. Aprovizionările finite înseamnă că unele țări din UE depind de alte țări pentru materiile prime. În plus, extracția și utilizarea materiilor prime au un impact major asupra mediului. De asemenea, cresc consumul de energie și emisiile de CO2. O utilizare mai inteligentă a materiilor prime poate reduce emisiile de CO2.
“Oportunitătile sunt nelimitate, trebuie sa semnalăm că pe orizontul viitor de dezvoltare, politica îndreptată spre sustenabilitate pe care Uniunea Europeană a ales să o adopte ajută foarte mult și dă un impuls atât administrațiilor publice, cât și factorilor economici sa adopte această sustenabilitate. Un factor decisiv pentru îndreptarea către sustenabilitate îl reprezintă susținerea prin fonduri și elaborarea strategiilor de tranziție.”, a mai spus Dan Clinci, cercetător în cadrul Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu “Ernest Lupan”.