„Din punct de vedere al standardelor clasice de măsurare a progresului, şi anume PIB-ul pe locuitor, convergenţa reală, nu avem deocamdată un alt indicator, România a avut cel mai puternic avans dintre ţările din zonă. E adevărat că am şi plecat de jos şi de regulă am intrat în rândul ţărilor cu PIB pe locuitor mediu, am intrat în capcana venitului mediu pe cap de locuitor… Am „dezvoltat’ şi o problemă majoră: agravarea discrepanţelor între zonele istorice, între oraş şi zonele rurale. Probabil că ştiţi, dacă nu, vă confirm că, în ceea priveşte PIB-ul pe locuitor, Bucureştiul şi zona Ilfov sunt în apropierea Berlinului, de exemplu, şi peste Lisabona. Dar nu sunt decât 40 de kilometri de la Bucureşti la Las Fierbinţi, ca să spun aşa, iar la 100 de km, în Bărăgan, sunt chiar zone de sărăcie cruntă… Este adevărat că şi între Nevada şi Massachusetts sunt discrepanţe… Dar, totuşi, sărăcia cruntă creează probleme. Preţul pâinii la ţară este cam o zecime din preţul pâinii din Uniunea Europeană. Problemele acestea nu sunt de neglijat”, a spus Isărescu.
Oficialul BNR este de părere că discrepanţele dintre zonele României se adâncesc şi din cauza lipsei infrastructurii din partea de est a ţării unde investitorii nu au cum să ajungă.
„Discrepanţele au ajuns să se adâncească în principal din cauza faptului că infrastructura în zona estică, cu preponderenţă în Moldova, nu este dezvoltată. Nu au cum să meargă investitorii acolo, n-au nimic cu moldovenii. Din punct de vedere social, ţara s-a omogenizat foarte mult, dar cu toate astea nu au cum să ajungă acolo (investitorii în Moldova, n.r.). Cel mult investesc în Iaşi pentru că Iaşiul este o zonă universitară. Se fac investiţii în high tech, fintech, dintre acestea care nu incumbă infrastructuri fizice”, a declarat Mugur Isărescu.
Consiliul Concurenţei organizează, luni, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conferinţa cu tema „Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti’.
