Potenţialul energetic în zona eoliană offshore este foarte mare şi este nevoie de o lege pentru a demara investiţiile, lege pe care vrem să o dăm în această vară, a declarat, marţi, la Parlament, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
„Lucrăm la un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru a aproba investiţiile în zona eoliană offshore. Potenţialul este foarte mare de energie electrică. Este nevoie de o lege. Ne-am uitat pe modelul polonez, pe modelul din Marea Britanie. Vom face un model în aşa fel încât să putem da drumul la investiţii. Noi vrem să o dăm în această vară”, a spus ministrul.
De ce este necesar un astfel de act normativ?
Acest act normativ este necesar, a explicat el, pentru a şti cine dă autorizaţie de construcţie dacă instalaţiile au fundaţie pe mare, cum se iau avizele, dacă sunt flotante, cine dă autorizaţia, cum se scot perimetrele la licitaţie, cine are acces la ele, cine poate să facă primul proiect pilot, „lucruri care se vor pune în aşa fel încât să demarăm investiţiile”.
Virgil Popescu a semnalat că există interes mare din partea investitorilor şi de aceea se va grăbi această lege.
Întrebat ce ţări mai au astfel de infrastructură, ministrul Energiei a precizat că, la nivelul Mării Negre, anul trecut le-a făcut propunerea colegilor bulgari, la Sofia, la Iniţiativa celor Trei Mări.
„Am semnat la Sofia acum o declaraţie comună pentru energie regenerabilă, inclusiv în Marea Neagră, să facem un proiect comun. Am discutat la nivelul Comisiei Europene acest lucru şi un proiect de acest gen între România şi Bulgaria ar putea fi finanţat prin proiecte de interes comun pe lista a şasea de către Comisie”, a punctat Virgil Popescu.
Interes în România privind proiecte hibride de energie
În acest context, amintim că Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) declara recent că România se pretează foarte bine pentru proiecte hibrid de energie, care combină energia eoliană, fotovoltaică şi chiar şi stocarea, existând un interes sporit pentru astfel de proiecte.
„Vedem că există un interes sporit pentru proiecte hibrid, cele care combină tehnologia eoliană, fotovoltaică şi chiar şi stocarea şi încercăm să identificăm dacă e nevoie, şi probabil că va fi nevoie, de o ajustare a legislaţiei secundare, mai ales în privinţa racordării, ca să încurajăm asemenea proiecte hibrid. Erau discuţii şi chiar săptămâna acesta am fost la Parlament, pentru un proiect de lege prin care erau obligaţi viitori investitori în regenerabile să aibă şi o anumită capacitate de stocare.
România se pretează la asemenea proiecte
Din discuţiile cu diverşi potenţiali investitori, eu, personal, am ajuns la concluzia că nu e nevoie neapărat de obligativitate în acest sens, dacă avem o legislaţie care încurajează sau simplifică stocarea de exemplu, sau proiectele hibrid. Interes există şi investitorii solicită mai mult o legislaţie prietenoasă pentru asemenea proiecte.
Sunt dispuşi, fără să aibă nicio obligaţie, să investească în asemenea proiecte de stocare sau proiecte hibrid, fotovoltaic şi eolian, care se completează foarte, foarte bine şi sunt deja anumite exemple din alte ţări şi care arată că, într-adevăr, funcţionează foarte bine. România se pretează şi mai mult la asemenea proiecte, pentru că, din păcate, costurile cu echilibrarea din România sunt peste nivelul mediu din alte ţări europene”, a explicat Nagy-Bege.
