Creșterea economică din zona euro a fost impulsionată în special de Germania, unde investițiile masive planificate în infrastructură și apărare promit să susțină economia după o perioadă de stagnare.
Sectorul serviciilor din zona euro a încetinit ușor în martie
Indicele Purchasing Managers (PMI), calculat de S&P Global, a crescut la 50,4 puncte, de la 50,2 puncte în februarie, depășind pragul de 50 de puncte care separă creșterea economică de contracție. Cu toate acestea, valoarea indicatorului a fost sub așteptările analiștilor, care anticipau un nivel de 50,7 puncte.
Franța a înregistrat, de asemenea, îmbunătățiri în sectorul industrial, unde activitatea fabricilor a cunoscut o redresare. Această tendință pozitivă din cele două economii majore ale zonei euro oferă speranțe pentru o revenire susținută în perioada următoare.
În contrast, sectorul serviciilor, care are o pondere dominantă în economia zonei euro, a încetinit ușor în martie, cu indicele PMI scăzând la 50,4 puncte, față de 50,6 puncte în luna anterioară. Analiștii prognozaseră o valoare mai mare, de 51 de puncte. Totuși, industria a arătat semne de revenire, după aproape trei ani de declin. Indicele PMI din industrie a crescut la 48,7 puncte, de la 47,6 puncte în februarie, depășind estimările analiștilor care prognozaseră un nivel de 48,2 puncte.
Îmbunătățirea climatului de afaceri este de așteptat să continue
Un alt semnal pozitiv pentru economie a fost creșterea indicelui privind activitatea fabricilor, parte a indicatorului PMI compozit. Acesta a ajuns la 50,7 puncte, comparativ cu 48,9 puncte în februarie, marcând prima expansiune din ultimii doi ani și cel mai ridicat nivel înregistrat din mai 2022.
Îmbunătățirea climatului de afaceri din zona euro este de așteptat să continue în lunile următoare, pe fondul investițiilor în infrastructură și a revenirii industriei. În afara zonei euro, și economia Marii Britanii a înregistrat progrese, cu cel mai ridicat nivel al indicelui PMI din ultimele șase luni, datorită performanțelor bune ale sectorului serviciilor, care au compensat dificultățile persistente din industrie.
Autoritățile de supraveghere bancară din UE au tras un semnal de alarmă
În același timp, autoritățile de supraveghere bancară din UE au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le implică reducerea normelor de reglementare financiară.
Comisia Europeană și-a exprimat intenția de a simplifica și raționaliza reglementările, însă specialiștii avertizează că această abordare ar putea duce la slăbirea mecanismelor de protecție și la vulnerabilizarea sistemului bancar.
Reprezentanții unor importante instituții de supraveghere sunt hotărâți să împiedice orice măsură care ar putea reduce capacitatea sectorului financiar de a preveni crizele economice. Îngrijorarea lor vine pe fondul deciziei Comisiei Europene de a limita domeniul de aplicare al normelor privind publicarea informațiilor despre sustenabilitate, introduse recent.
Totodată, executivul european revizuiește normele privind cerințele de capital pentru bănci și asigurători, ca parte a unui plan de stimulare a activității economice și a pieței financiare.
Germania, Franța, Spania și Italia au solicitat Bruxelles-ului eliminarea unor reglementări excesive
În timp ce unii oficiali susțin nevoia de a reduce complexitatea normelor financiare, autoritățile de supraveghere bancară subliniază importanța păstrării stabilității sistemului. Germania, Franța, Spania și Italia au solicitat Bruxelles-ului eliminarea unor reglementări considerate excesive și nejustificat de complicate, care ar putea afecta competitivitatea fără a aduce beneficii concrete în materie de securitate financiară, conform Financial Times.
„Dacă este vorba despre dereglementare și scăderea nivelului de protecție financiară, nu vom fi pregătiți să facem față volatilității. Asta înseamnă crize, ceea ce înseamnă mai puțină creștere”, a spus Dominique Laboureix, șeful Comitetului Unic de Rezoluție.
Experții amintesc criza financiară din 2008, când guvernele din zona euro au fost nevoite să aloce fonduri masive pentru a salva băncile aflate în colaps. După acel episod, au fost impuse reglementări stricte pentru prevenirea unor situații similare, iar acum există temeri că relaxarea acestora ar putea favoriza apariția unor noi probleme financiare.
„Nu uitați criza din 2008. Ce a însemnat aceasta? Nevoia de a salva o mulțime de bănci. Sunt gata să discut despre simplificare, dar nu sunt gata să cobor ștacheta în ceea ce privește protejarea stabilității financiare”, a mai spus Laboureix.
Autoritățile de supraveghere insistă asupra menținerii unui echilibru între simplificarea reglementărilor și asigurarea stabilității financiare, avertizând că o abordare excesiv de permisivă ar putea avea consecințe grave asupra economiei europene.
