Miniștrii Economiei și Finanțelor din zona euro se vor reuni pentru evaluarea situației economice, în condițiile în care Italia refuză să ratifice fondul de salvare a zonei euro.
Criza din zona euro se poate accentua
Luni, miniștrii Economiei și Finanțelor din zona euro, membri ai Eurogrupului, se vor aduna pentru a analiza starea economiei zonei euro. Există indicii că zona euro ar fi putut intra într-o recesiune tehnică la sfârșitul anului 2023.
Însă se anticipează o revenire puternică în acest an datorită încetinirii inflației, conform informațiilor transmise de EFE.
Recesiunea tehnică este definită ca fiind două trimestre consecutive de contracție economică. Analiza acestui fenomen în cadrul reuniunii Eurogrupului va oferi o perspectivă asupra măsurilor și politicilor necesare pentru stimularea redresării economice în zona euro.
„Cele mai recente date arată o slăbiciune continuă în zona euro, care s-a contractat deja uşor în trimestrul al treilea.
Dar nu există totuşi semne ale unei recesiuni ample sau generalizate şi se aşteaptă ca activitatea economică să se redreseze treptat pe parcursul anului”, a precizat un înalt oficial european din apropierea discuţiilor.
În decembrie, Banca Centrală Europeană și-a revizuit în scădere prognozele de creștere pentru zona euro, fixându-le la 0,6% pentru anul 2023 și la 0,8% pentru 2024. Luis de Guindos, vicepreședintele BCE, a avertizat recent că indicatorii cei mai recenți „confirmă posibilitatea unei recesiuni tehnice” în a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele pe termen scurt sunt considerate modeste.
Cu toate acestea, Eurogrupul pare să respingă ideea unei recesiuni profunde sau prelungite. Așa cum a făcut-o anterior în noiembrie. Sursele europene indică faptul că evaluarea „pozitivă” a situației este influențată de încetinirea inflației în ultimele luni. Apropiindu-se de obiectivul de 2%, în ciuda „riscurilor în creștere” generate de situația geopolitică.
Se dorește menținerea unei politici restrictive. Decizia-şoc venită din Italia
În acest context, se anticipă că miniștrii Eurogrupului vor ajunge la un „consens larg” în favoarea menținerii unei politici fiscale restrictive. Aceasta survine după mai mulți ani de asistență extinsă din cauza pandemiei și a crizei energetice, având în vedere stabilizarea prețurilor și refacerea rezervelor bugetare. Cu toate acestea, se preconizează că, în paralel, vor solicita statelor membre să fie pregătite să ajusteze politica fiscală în funcție de evoluția situației economice.
Există totuşi şi o mare problemă. Giancarlo Giorgietti, ministrul italian de resort, va comunica partenerilor săi că Parlamentul Italiei a respins ratificarea noului tratat referitor la fondul de salvare al zonei euro.
Acest refuz va întârzia implementarea unui acord care ar facilita utilizarea fondului ca instrument anticriză.
În cadrul reuniunii Eurogrupului, Fondul Monetar Internațional va prezenta miniștrilor concluziile preliminare. Ale raportului său privind economia zonei euro. Cunoscut sub denumirea de consultările pe baza Articolului IV, care vor fi finalizate în iunie anul viitor.
Această întâlnire va oferi ocazia statelor membre să discute despre competitivitatea zonei euro. Se va concentra asupra impactului prețurilor la energie. Sancțiunile impuse Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei au privat Uniunea Europeană de aprovizionarea ieftină și stabilă cu energie. Determinând-o să accelereze tranziția ecologică.
Această tranziție își propune să renunțe la combustibilii fosili. Și să asigure independența energetică prin diversificarea surselor și furnizorilor. Precum și îmbunătățirea eficienței, abordând simultan provocările schimbărilor climatice.
„Este foarte important din punct de vedere macroeconomic şi fiscal. Preţurile la energie şi constrângerile de aprovizionare afectează funcţionarea economiei şi, într-un sens mai larg, perspectivele pe termen lung.
Există întrebări cu privire la posibilul răspuns la nivel european în termeni bugetari”, au explicat sursele europene referindu-se la o dezbatere la care sunt aşteptaţi să participe şi directorul Agenţiei Europene pentru Reglementarea Energiei (ACER), Christian Zinglersen, şi directorul think tank-ului Bruegel, Jeromin Zettelmeyer.