Premierul grec a anunţat recent că o sumă de 617 milioane de euro va fi acordată unui număr de 1,6 milioane de pensionari sub forma unui supliment special de pensie iar anumite insule din estul Mării Egee vor fi scutite de la majorarea TVA. Creditorii Greciei susţin că aceste măsuri nu au fost discutate cu instituţiile care supervizează împrumuturile acordate Greciei de zona euro (-FMI, Comisia Europeană, BCE, Mecanismul European de Stabilitate -) în conformitate cu ultimul acorde de asistenţă convenit de autorităţile de la Atena. 

"Acţiunile Guvernului grec – reintroducerea celei de-a 13-a pensii şi amânarea majorării TVA – nu sunt în linie cu acordurile noastre", se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al preşedintelui Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. "În consecinţă, nu există unanimitate în rândul statelor membre pentru introducerea măsurilor de reducere a datoriei aprobate la reuniunea Eurogrupului din 5 decembrie", se mai arată în comunicat. 

Miniştrii de Finanţe din zona euro au acordat Greciei la începutul acestei luni o uşoară reducere a datoriei sale. Trei zile mai târziu, Alexis Tsipras a anunţat reintroducerea celei de a 13-a pensii, eliminată cu ocazia precedentelor măsuri de austeritate, pentru cele mai mici pensii precum şi o amânare a majorării TVA pentru acele insule care găzduiesc pentru 16.000 de migranţi şi refugiaţi. Premierul grec a subliniat că aceste măsuri sunt posibile graţie unui excedent bugetar primar mai mare decât obiectivul fixat pe 2016 şi deci nu încalcă acordul convenit cu creditorii internaţionali pentru un al treilea plan de asistenţă. 

Zona euro și FMI se critică reciproc

Mai mulţi oficiali din zona euro au criticat marţi Fondul Monetar Internaţional, după ce anterior unii dintre reprezentanţii FMI au criticat la rândul lor zona euro pentru că cere Greciei să atingă un surplus bugetar primar de 3,5% din PIB în 2018, transmite Reuters.

"Instituţiile europene au fost suprinse să constate că personalul FMI a publicat o postare pe blog cu privire la negocierile care se poartă în prezent cu Guvernul grec, tocmai într-un moment în care noi discuţii au început la Atena în ideea de finaliza cea de-a doua revizuire. Sperăm să revenim la practica de a derula, în privat, negocierile cu Guvernul grec", a declarat un purtător de cuvânt al Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro. 

Anterior, directorul Departamentului european al FMI, Poul Thomsen, şi economistul-şef al FMI, Maury Obstfeld, au scris un articol în care susţin că insistenţa cu care zona euro solicită Greciei să atingă un surplus bugetar primar de 3,5% din PIB în 2018 este greşită şi un surplus de 1,5% ar fi suficient. De asemenea, FMI susţine că Guvernul grec, care a redus deja investiţiile şi cheltuielile, nu va fi capabil să se atingă de zone mai sensibile precum pensiile şi impozitele pe venit. În loc să se concentreze pe mai multă austeritate pentru a atinge un surplus de 3,5% din PIB, FMI susţine că Grecia ar trebui să se concentreze pe crearea unui sistem modern de asistenţă socială finanţat cu banii rezultaţi de pe urma echilibrării sistemului de taxe şi a pensiilor prea mari. 

În schimb, Comisia Europeană, care reprezintă zona euro alături de MES şi Banca Centrală Europeană, susţine că nu este nimic greşit cu acţiunile avute în vedere pentru Grecia în actualul program de asistenţă. "Instituţiile europene sunt de părere că politicile din programul MES sunt sănătoase şi, dacă vor fi implementate în totalitate, pot readuce Grecia pe o creştere sustenabilă şi îi vor permite să redobândească accesul pe piaţă", a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Annika Breidthardt. 

Articolul FMI a apărut tocmai într-un moment în care Fondul şi zona euro se străduiesc să ajungă la un punct de vedere comun cu privire la politicile care trebuie adoptate de Grecia pentru ca FMI să se alăture ultimului program de asistenţă convenit de Grecia cu creditorii din zona euro. Germania, prima economie din zona euro, susţine că dacă Grecia derulează toate reformele structurale convenite nu va fi nevoie ca Atena să beneficieze de o reducere a datoriei sale colosale, de 180% din PIB. În schimb, FMI susţine că ţintele fixate de zona euro pentru Grecia sunt prea ambiţioase iar presupunerile referitoare la implementarea reformelor sunt prea optimiste. 

 AGERPRES