Potrivit acesteia, în Bucureşti, poluarea atmosferei înregistrează valori foarte ridicate pentru pulberile în suspensie – indicatorii PM10 şi PM 2,5, ceea ce înseamnă că este mult praf în atmosferă, sursele fiind traficul, zona industrială, sistemele de încălzire, şantierele de construcţii şi, deloc neglijabilă, amplasarea geoclimatică a Capitalei. În plus, Directiva 2008 pentru calitatea aerului a fixat nişte valori limită a pulberilor în suspensie, respectiv concentraţii zilnice de 50 de micrograme şi un număr de depăşiri maxim admis de 35 într-un an calendaristic.
”În Bucureşti se depăşeşte cu mult mai mult această limită de 35, iar poluarea înseamnă o daună pentru sănătate. Praf în atmosferă înseamnă incidenţă crescută a bolilor respiratorii, a bolilor cardiovasculare, a cancerului pulmonar”, a subliniat Ioana Şuteu.
Aceasta a precizat că se pregăteşte un pachet de măsuri prin care se doreşte reducerea poluării şi creşterea calităţii aerului, iar un prim aspect vizează salubrizarea. În acest sens, autorităţile îşi propun să intensifice, prin poliţia locală, acţiunile de control la şantierele de construcţii, de verificare a modalităţii prin care se respectă impunerile din actele de reglementare – autorizaţii, acorduri, avize pentru planuri, programe – etc.
În ceea ce priveşte traficul, autorităţile se vor concentra pe infrastructura RATB. ”Avem în vedere parcul de autovehicule care trebuie să respecte emisiile la standardele impuse actual, urmărim să dotăm mijloacele RATB cu posibilităţi de parcare a bicicletelor, de exemplu. Este un obiectiv al municipalităţii să încercăm să stopăm pătrunderea autovehiculelor în Bucureşti, deci să amenajăm parcări la limita administrativă a oraşului şi să corelăm cu un transport public şi cu posibilitatea transportului alternativ pe biciclete”, a precizat Şuteu.
Pe partea de spaţii verzi, este foarte importantă crearea centurii verzi a Bucureştiului, care nici acum nu a fost finalizată. În acest context, se doreşte promovarea Legii zonei metropolitane, pentru că, potrivit Ioanei Şuteu, dacă nu se tratează unitar Bucureştiul cu Ilfovul, va fi imposibilă demararea campaniei de plantare a centurii verzi.
Pe lângă centura verde, Primăria Capitalei doreşte amplasarea de perdele de protecţie în zona marilor intersecţii şi la intrările în arterele principale de acces din Bucureşti. ”Tot în acest sens susţinem extinderea reţelei de acoperişuri verzi. Această reţea de acoperişuri verzi trebuie obligatoriu corelată cu un sistem de facilităţi pentru taxe şi impozite, care înseamnă clădiri eficiente energetic şi acoperişuri verzi”, a adăugat Șuteu. Ea a făcut referire şi la cadastrul care a fost finalizat la sfârşitul anului trecut, prilej cu care au fost identificate circa 400 de hectare de terenuri degradate. (Sursa: Agerpres)