Risc de cutremur în Dobrogea. Un studiu recent publicat în revista EGUsphere aduce o perspectivă nouă și neașteptată asupra stabilității tectonice a Dobrogei, regiune considerată anterior lipsită de riscuri seismice. Cercetarea, realizată de o echipă de 18 experți români, sugerează că zona ar fi fost martora unor cutremure locale semnificative în urmă cu aproximativ 200-300 de ani, care au provocat schimbări majore în relieful local.
Risc de cutremur în Dobrogea
Cercetările au fost inițiate în timpul lucrărilor de reabilitare a Stadionului Municipal Mangalia, care au inclus și investigații arheologice. Echipa a descoperit sedimente marine și un strat arheologic din perioada otomană, ceea ce i-a condus spre concluzia că în trecut regiunea a experimentat mișcări tectonice verticale.
Potrivit dr. Virgil Drăgușin, coordonatorul studiului și cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviță, zona a suferit mai întâi o scufundare sub nivelul mării, urmată de o ridicare semnificativă. Această coborâre a permis acumularea unui strat de sedimente marine cu o grosime de până la 4 metri. Ulterior, terenul s-a ridicat la aproximativ 10 metri deasupra nivelului mării, unde se află în prezent.
Ipoteze eliminate și concluzii definitive
Inițial, cercetătorii au analizat și alte posibile cauze ale acumulării sedimentelor, cum ar fi activități umane sau un tsunami. Totuși, mișcările tectonice au rămas singura explicație plauzibilă. Studiul indică faptul că aceste mișcări au avut loc între anii 1670 și 1878, conform datării cu radiocarbon și analizei materialelor arheologice descoperite, precum oase de animale, cochilii de midii și fragmente de ceramică.
Implicații pentru infrastructură și istorie
Aceste descoperiri nu doar că schimbă percepția asupra stabilității tectonice a Dobrogei, dar ridică întrebări importante cu privire la viabilitatea proiectelor majore de infrastructură din zonă, cum ar fi centrala nucleară de la Cernavodă. În plus, cercetarea aduce noi perspective asupra modului în care schimbările de nivel ale Mării Negre au influențat dezvoltarea cetăților grecești antice și adaptarea populației locale la noile condiții geologice.
Dr. Drăgușin subliniază că aceste mișcări tectonice, deși rare, ar putea avea implicații importante pentru analiza riscurilor seismice din Dobrogea.
„Cum au ajuns aceste sedimente la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării? Zona cercetată a coborât sub nivelul mării, probabil din cauza unei mișcări tectonice, iar această scufundare a fost umplută cu nămoluri și nisipuri. Locuitorii vechiului sat Mangalia au depozitat în această zonă diverse resturi, cum ar fi oase de animale, cochilii de midii, fragmente de vase, țiglă, cuie, lemn ars și bălegar. Ulterior, terenul a cunoscut o ridicare verticală semnificativă. Nu știm dacă aceste mișcări de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani, dar cert este că ele au avut loc între 1670 și 1878, conform datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a declarat dr. Drăgușin.
