'România intra în Uniunea Europeană acum zece ani şi tot atunci era admisă în Consiliul European al Plăţilor, cu drepturi depline. Din acel moment, am avut obligaţii mai multe, iar una dintre acestea se referea la programul de introducere a sistemului SEPA în domeniul plăţilor în euro. Mai precis, acest program, care se presupune că se va finaliza cel târziu pe 13 octombrie 2016, este într-o fază bună. În paralel, însă, am demarat şi acel proiect unic în Uniunea Europeană, SEPA pe lei. Un proiect ambiţios, prin care ne-am propus să utilizăm standardele SEPA în operaţiunile derulate în lei. Acest proiect a fost finalizat cu succes în urmă cu câteva săptămâni', a spus Gheţea, într-un forum de specialitate.

Pe de altă parte, reprezentantul ARB a susţinut ideea că, în cazul introducerii sistemului de plăţi instant, băncile trebuie să fie organizate, iar o astfel de noutate trebuie foarte bine gândită şi reglementată.

'De obicei, când vorbim despre introducerea unui nou sistem de lucru, toată lumea este foarte entuziastă şi aplaudă. În discuţiile pe care le-am avut, nu pot să spun că toată lumea din sistemul bancar a fost foarte încântată. Deşi acest proiect aduce o viteză mărită de circulaţie a banilor, ea poate aduce şi unele deservicii sistemului bancar, dacă nu există o bună organizare. În acest moment, trezoreriile băncilor au la dispoziţie o anumită perioadă de timp în care să-şi ia măsurile necesare pentru a controla fluxurile de bani dinspre şi înspre banca respectivă. Când lucrurile se vor petrece instant – şi sigur clienţii vor avea această posibilitate – noi, ca bănci comerciale, trebuie să fim suficient de bine pregătiţi şi să avem suficiente supape prin care să controlăm modul în care se fac aceste plăţi. Ca bancher cu background tehnic, spun că trebuie să ne pregătim şi să găsim acele resorturi prin care băncile să se poată proteja. Un astfel de sistem trebuie foarte bine gândit şi foarte bine reglementat', a subliniat Radu Graţian Gheţea.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat, joi, lucrările celei de-a X-a ediţii a Forumului National SEPA, eveniment la care au fost prezenţi reprezentanţi ai sistemului bancar din România.

Conform informaţiilor publicate pe site-ul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), zona unică de plăţi în euro – SEPA – este o zonă geografică în care nu vor mai exista diferenţe între plăţile interne şi transfrontaliere în euro, în care clienţii vor fi capabili să efectueze şi să primească plăţi în euro în interiorul spaţiului european, la fel de sigur, rapid şi eficient ca în contextul naţional, folosind un cont unic şi un set de instrumente standardizate.

Proiectul SEPA, coordonat de European Retail Payments Board (ERPB), este realizat de sectorul bancar european sub conducerea Consiliului European al Plăţilor (EPC), sprijinit şi promovat de Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi băncile centrale din Uniunea Europeană.

Pe lista ţărilor implicate în proiectul SEPA se află: statele membre ale Uniunii Europene, statele zonei euro (Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania şi Slovenia), statele zonei non-euro (Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Suedia şi Marea Britanie), statele membre ale Spaţiului Economic European (European Economic Area – EEA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia, precum şi Elveţia şi Monaco.

SEPA se va extinde şi alte teritorii, considerate parte a Uniunii Europene, potrivit articolului 299 din Tratatul de la Roma: Martinica, Guadalupe, Guiana Franceză, Reunion, Gibraltar, Azore, Madeira, Insulele Canare, Ceuta şi Melilla şi Insulele Aland.

În România, proiectul de implementare a SEPA este coordonat de ARB, organism care reprezintă comunitatea bancară naţională în cadrul Consiliului European al Plăţilor şi care şi-a asumat rolul de autoritate de guvernanţă a Schemelor naţionale de plată de tip SEPA RON.

SURSA: Agerpres