Terenurile extravilane se vor taxa in functie de apropierea de centru

Terenurile extravilane vor fi impozitate in functie de apropierea de localitati, nu de gradul de fertilitate al terenului. Primarii sunt multumiti de faptul ca impozitul pe terenurile extravilane va constitui resursa la bugetul local si nu la bugetul de stat, cum se fixase anul trecut.




Guvernul a aprobat o ordonanta prin care stabileste o noua “grila” de impozitare a terenurilor extravilane. In plus, Executivul se arata dispus sa lase banii din aceste impozite la dispozitia primariilor, desi anul trecut trecuse veniturile in cauza la bugetul de stat, provocand revolta asociatiilor institutiilor locale. Oricum, forma adoptata anul trecut nu era functionala, pentru ca Agentia de Administrare Fiscala nu avea o baza de date pe fiecare contribuabil in parte detinator de terenuri situate in extravilanul localitatilor. In plus, nici cartarea suprafetelor pe cele cinci clase de calitate a solului nu era realizata, iar veniturile provenind din impozitele pe terenurile din extravilan nu se puteau colecta.


Noua procedura de calcul a impozitelor pe terenurile extravilane va intra in vigoare incepand cu 15 iunie si presupune o departajare in functie de zona si nu de clasa de calitate a terenului, asa cum era pana in prezent.

Vor exista patru zone distincte (A,B, C si D, in functie de cat de aproape sau cat de departe sunt de centrul localitatii) si nu cinci clase de calitate (de la unu pana la cinci, in functie de cat de roditor este pamantul). Impozitul maxim pentru un teren din zona A este egal cu cel din clasa I de fertilitate. Singura diferenta este inregistrata la impozitul pentru padure, unde va creste cu 30%.
“Noua grila de impozitare este mai buna, pentru ca terenurile pot fi valorificate diferit, in functie de pozitia fata de localitate si nu potrivit claselor de calitate”, spune Gabriel Zamfir, evaluator imobiliar, specializat in tranzactii cu terenuri agricole. Zamfir isi explica optiunea prin aceea ca noua metodologie de calcul tine cont si de drumurile de acces la teren si de apropierea de utilitati, dar si de posibilitatea de a construi pe aceste terenuri, odata cu trecerea lor in intravilan construibil. “Terenurile mai apropiate de centrul unei comune sunt mai atractive, intrucat investitorii le pot trasnforma in ferme, avand utilitati, forta de munca mai usor de gasit si, de ce nu, chiar potential turistic”, explica Zamfir.


Proprietarii terenurilor situate in extravilan vor trebui sa plateasca, potrivit noilor dispozitii, un impozit situat intre patru si 40 de lei noi pe hectar. In calcul va intra si coeficientul de corectie, care reprezinta rangul localitatii. Primarii pe care i-am contactat sustin ca nu au avut loc, inca, sedintele consiliilor locale, in care ar trebui sa fie stabilita zona in care se incadreaza terenurile din extravilanul comunelor sau localitatilor lor. Oricum, primariile nu pot decide decat in limita impusa de ordonanta Guvernului.

Noile impozite* la terenurile extravilane

Nr.crt. Categoria de folosinta Zona (RON/ha)
A
B
C
D
1. Teren cu constructii
22
20
18
16
2. Teren arabil
36
34
32
30
3. Pasune
20
18
16
14
4. Faneata
20
18
16
14
5. Vie pe rod
40
38
36
34
6. Vie pana la intrarea pe rod
0
0
0
0
7. Livada pe rod
40
38
36
34
8. Livada pana la intrare pe rod
0
0
0
0
9. Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera
12
10
8
6
10. Padure <20 ani si padure cu rol de protectie
0
0
0
0
11. Teren cu apa
4
3
2
1
12. Teren cu amenajari piscicole
24
22
20
18
13. Drumuri si cai ferate
0
0
0
0
14. Teren neproductiv
0
0
0
0

*) se ajusteaza in functie de rangul localitatii




“Sumele reprezinta un plus, care este mai mult decat binevenit pentru autoritatile locale. In felul acesta, ne putem recastiga un pic din autonomie si putem sa mai derulam cateva dintre proiectele de dezvoltare pe care le avem in plan”, spune Nicolae Didiu, primarul orasului Cavnic.
In ceea ce priveste nivelul impozitelor, opiniile primarilor sunt impartite. Unii spun ca nivelul impozitului nu va varia prea mult, intrucat, pana la urma, terenurile extravilane nu beneficiaza de drumuri de acces sau de utilitati si atunci nu ar avea de ce sa creasca impozitele. “Nu vor fi majorari, dupa parerea mea. Va fi in functie de cum gandeste consiliul local sau de prioritatile de dezvoltare ale localitatii respective”, spune Emil Draghici, primarul comunei Valcana Bai.
Alti primari spun, insa, ca tendinta va fi de crestere a impozitului. “Exista programe pentru stimularea fermierilor, prin accesul la fonduri europene. Chiar eu am avut solicitari de mii de hectare din partea unor investitori. In plus, pamantul incepe sa fie vazut ca o afacere, pur si simplu, sa cumperi si sa vinzi teren”, spune Emil Proscanu, primar la Mizil. El prevede ca si pretul unui hectar de teren va avea tendinta de crestere, data fiind presiunea cererii. Conform specialistilor imobiliari, in ultimii cinci ani, preturile la terenurile agricole tranzactionate a crescut de la 500 de euro pe hectar la 2.000 de euro pe hectar.


Pe terenurile extravilane nu se poate construi, singura modalitate de a ridica o casa pe aceste “domenii” fiind scoaterea din circuitul agricol si trecerea in intravilan. Pana acum, taxa era descurajatoare, intre de doua sau de patru ori valoarea declarata a terenului. Din acest an, taxa cu pricina este mai mica, fiind egala cu valoarea declarata a terenului. Surse din piata sustin ca sunt in discutie demersuri pentru stabilirea unei taxe fixe pe metrul patrat, ceea ce ar putea duce la fluidizarea pietei, dar si la cresterea pretului pe terenul agricol.


479,9 mld. lei

Aceasta este suma care va reveni bugetelor locale din impozitele pe terenurile extravilane. Din acesti bani se vor putea face investitii in
infrastructura.