Bilantul zonelor defavorizate arata o situatie catastrofala, la doi ani de la infiintarea acestora. Randamentul scazut al facilitatilor acordate in aceste zone a determinat Ministerul Finantelor Publice sa ia atitudine. Finantele intentioneaza sa reduca multimea de inlesniri fiscale si sa excluda unele localitati de pe lista. Secretarul de stat din minister, Gheorghe Oana, acuza evaziunea fiscala din aceste zone: "Toti incalca legea. Da, da, toti. Zonele defavorizate au avut o droaie de facilita
Bilantul zonelor defavorizate arata o situatie catastrofala, la doi ani de la infiintarea acestora. Randamentul scazut al facilitatilor acordate in aceste zone a determinat Ministerul Finantelor Publice sa ia atitudine. Finantele intentioneaza sa reduca multimea de inlesniri fiscale si sa excluda unele localitati de pe lista. Secretarul de stat din minister, Gheorghe Oana, acuza evaziunea fiscala din aceste zone: „Toti incalca legea. Da, da, toti. Zonele defavorizate au avut o droaie de facilitati, dar foarte adesea firmele au beneficiat de ele fara sa respecte conditiile”.
Daca Finantele Publice vor sa bage la apa lista facilitatilor, dar si pe aceea a zonelor defavorizate, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP) incearca sa mentina aproximativ aceleasi avantaje.
De la infiintarea lor, asa-numitele regiuni defavorizate au functionat ca adevarate paradisuri fiscale, unde intreprinzatorii isteti si-au rulat marfa pentru a scapa de taxe. Nu e de mirare ca volumul investitiilor atrase s-a situat mult sub asteptari, la numai 1.875 miliarde lei, in intervalul iulie 99 – decembrie 2000. Cifra arata un randament slab al facilitatilor, care au atins o valoare de peste 700 de miliarde lei, in aceeasi perioada, potrivit cifrelor detinute de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei.
In trei din cele sapte regiuni care au zone defavorizate (exceptie face Bucuresti-Ilfov, unde nu sunt astfel de localitati), ponderea facilitatilor a depasit cu mult valoarea investitiilor. Este cazul Zonelor de Sud-Est, Sud si Centru, in care volumul facilitatilor reprezinta 140%, 120%, respectiv 104% in raport cu capitalul investit, arata Raportul de activitate intocmit de MDP.
„Desi declararea zonelor defavorizate a fost privita ca sursa de revigorare economica si de creare de noi locuri de munca si in ciuda faptului ca un numar mare de investitori s-au aratat interesati de facilitatile zonelor defavorizate, volumul investitiilor nu este foarte mare, astfel ca impactul asupra infrastructurii si a standardului de viata din aceste zone nu a crescut spectaculos”, aprecia Simion Cretu, directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala (ADR) Centru.
Reprezentantii acestui minister justifica volumul scazut al investitiilor prin lipsa infrastructurii. In multe dintre localitatile defavorizate nu exista racordare la reteaua de apa si de gaze, curentul electric si telefonul reprezinta un lux, iar in loc de sosele se circula pe drumuri de tara. Facilitatile au fost acordate, explica reprezentantii MDP, ca o compensatie pentru aceste dezavantaje si ca o momeala pentru investitori. Dar tocmai aceste probleme au facut ca momeala sa se transforme in pestele gras. Daca o pentru o serie de producatori dezvoltarea unei afaceri in zona parea o aventura, evazionistii au gasit terenul ideal pentru operatiuni in regim duty-free.
Mai multe facilitati decat investitii
Scutirea materiilor prime si a echipamentelor de la plata taxelor vamale si a TVA, scutirea de impozit a profiturilor au favorizat importuri mascate de bunuri vandute in tara la pret de dumping.
De scutirile de taxe se beneficia pana acum imediat dupa obtinerea certificatului provizoriu de investitor. Acesta era acordat oricarei firme care dovedea ca si-a inregistrat sediul in localitatea defavorizata.
„Pentru ca materia prima sa fie scutita de taxe, era necesar sa fie prelucrata, procesata acolo. Ceea ce nu se intampla. In cazul carnii, de exemplu, importatorii faceau cel mult o transare. Venea carnea in carcasa, o taiau in sferturi si obtineau scutirea de taxe vamale. Apoi se vindea pe restul teritoriului si se facea concurenta neloiala”, afirma Gheorghe Oana.
Permisiva, legislatia privind zonele defavorizate a incurajat evaziunea fiscala. Agentiile de dezvoltare regionala eliberau certificatul de investitor, dar nu aveau dreptul sa efectueze controale, iar verificarile din partea Finantelor Publice au venit tarziu. In primul an de la infiintarea zonelor defavorizate, organele fiscale teritoriale nu detineau nici un fel de date cu privire la evaziunea inregistrata in aceste zone.
In urma controalelor efectuate in primul trimestru din acest an, Garda Financiara a constatat o frauda la bugetul statului de sapte miliarde lei, din partea firmelor cu certificat de investitor, arata Raportul Garzii Financiare pe primele trei luni ale anului in curs.
Constatarile organelor de control vin sa sustina ceea ce se stia deja: importurile de asa-zise materii prime au fost, in multe cazuri, operatiuni de vanzare-cumparare la pret de dumping. Tone de carcase de carne au trecut prin Vama fara taxe si au ajuns direct in galantare.
Ca o prima masura, secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Gheorghe Oana, ameninta cu excluderea produselor agroalimentare de pe lista scutirilor. Finantele Publice au de gand sa reduca nu numai lista produselor scutite, dar si pe cea a localitatilor cu regim fiscal avantajos.
Pe de alta parte, proiectul de act normativ elaborat de MDP s-a aratat extrem de generos. Fara sa se atinga de facilitati, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei incearca sa salveze situatia prin conditii suplimentare impuse la obtinerea certificatului de investitor, dar si printr-un control mai sever al afacerilor din aceste zone.
„Sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic!”
Proiectul elaborat de MDP pentru modificarea Nomelor de aplicare a Ordonantei nr. 28/1998 privind zonele defavorizate prevede, ca si pana acum, scutiri de taxe vamale si de TVA pentru materiile prime intrate in zona defavorizata, precum si pentru echipamentele utilizate in productie. Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a ramas de asemenea in picioare, in varianta MDP.
Dupa cum arata la ora actuala, proiectul aduce o singura schimbare majora: cea de restrictionare a importurilor de materii prime in zonele defavorizate. In rest, schimbarile nu sunt de anvergura. Proiectul defineste mai clar zona defavorizata si aduce cateva obligatii suplimentare agentului economic care isi desfasoara activitatea in aceste regiuni. Acesta va trebui sa furnizeze informatii detaliate cu privire la rezultatele economice si financiare. De asemenea, agentiile de dezvoltare regionala sunt obligate sa controleze autorizarea si licentele de functionare ale firmelor din cele 25 de localitati defavorizate, cel putin de doua ori pe an.
Gheorghe Oana precizase ca facilitatile din zonele defavorizate vor fi corelate cu celelalte inlesniri fiscale: „Nu vor fi anulate in totalitate, dar se va face armonizarea lor cu prevederile altor acte normative”. Ideea de la care s-a pornit a fost aceea de a reforma legislatia, astfel incat numai legile fiscale sa prevada facilitati.
Deocamdata, se pare ca se va merge pe formula optiunii intre facilitatile prevazute de un act normativ si altul. Un exemplu in acest sens il constituie recent promovata lege a investitiilor directe. Aceasta exclude de la alte facilitati pe beneficiarii facilitatilor acordate pentru investitiile de un milion de dolari, in momentul in care s-a optat pentru ele.
Principalele investitii au fost afacerile cu masa lemnoasa
Daca in Zonele Sud-Est, Sud, Centru ponderea facilitati-investitii indica un raport defavorabil, de peste 100%, Zonele Sud-Vest si Nord-Vest au dat cel mai bun randament: facilitatile reprezinta numai 10%, respectiv 12,2% in favoarea investitiilor.
Grosul facilitatilor l-au constituit scutirile de taxe vamale si TVA pentru importurile de produse, precum si scutirile de TVA pentru achizitionarea unor bunuri produse in tara, in vederea efectuarii si derularii de investitii. Nu in toate localitatile investitiile s-au lasat asteptate.
Regiunea Nord-Vest se detaseaza cu un volum al investitiilor de 725 miliarde lei, cu o cheltuiala minima a statului concretizata in facilitati: 12,2% fata de volumul investitiilor. Pe locul al doilea urmeaza Regiunea Nord-Est, cu 628 miliarde lei, pentru care bugetul s-a lipsit de 163 miliarde lei, reprezentand 26% din aceasta suma. „In conditiile restructurarii activitatii miniere in zonele defavorizate, principala oportunitate a fost oferita de exploatarea si prelucrarea lemnului, cele doua zone, Comanesti si Bucovina, fiind zone montane impadurite. Desi dominanta este prelucrarea primara, se poate constata si interesul investitorilor pentru prelucrarea superioara a lemnului”, preciza Constantin Apostol, director ADR Nord-Est. Alte activitati dezvoltate in aceasta zona: industrializarea carnii si a laptelui, confectii textile, turism si agroturism, transport, constructii.r
Chiar daca Zona de dezvoltare regionala Sud-Vest Oltenia nu sta atat de bine per total investitii (45 mld. lei in perioada iulie 99 – decembrie 2000), au fost dezvoltate cateva afaceri semnificative. American Romanian Company, cu sediul in Targu-Carbunesti, a investit un miliard de lei prin preluarea pachetului de actiuni la Uzina de reparatii Tg.-Carbunesti. Firma are ca obiect de activitate reparatia de utilaj minier, productia de utilaje, constructii de case ecologice si lucra cu peste 200 de angajati, potrivit datelor transmise de ADR Sud-Vest Oltenia. Alte afaceri mentionate de agentie: fabrica de talpi de pantofi Pro Sole Invest Srl, cu sediul in Bumbesti-Jiu (1,1 mld. lei), fabrica de textile Manufactura de Motru, cu 111 milioane capital investit si cu activitate de export, ciupercaria Mhorinos din Farcasesti (540 de mil. lei).r
ADR din Regiunea Vest-Romania a precizat ca principale investitii mari, conform declaratiilor la data solicitarii certificatului de investitor: Mataro Brad (1,6 mld. lei), Fraly East Europe (416 mil.lei) din industria textila, producatorul de componente auto Volan Brad (431 mil. lei), IMI Brad (1,6 mld. lei), Pal Rom (950 mil. lei) din industria lemnului, Imer Valea Jiului (30,5 mil. lire italiene).r
In zona de dezvoltare centrala firmele mai reprezentative isi desfasoara activitatea in prelucrarea lemnului – Romita Productie Import-Export Abrud (3 mld. lei), fabricarea de coloranti si pigmenti de culoare – Alba Aluminiu Zlatna (peste 2 mld. lei), productia de plasa de sarma si subansamble stingatoare – Alsting Alba Iulia, filiala Zlatna (100 milioane lei), prelucrarea laptelui – Tyrom Baraolt (13 mld. lei), conform ADR Centru.tr