La mai bine de doi ani de la constituirea zonelor defavorizate, cu greu se poate vorbi despre relansarea economica a localitatilor de pe cuprinsul lor, iar despre o crestere a numarului de locuri de munca nici atat, discutiile purtate cu primari ai unor localitati ca Iacobeni sau Gura Humorului, incluse in Zona Defavorizata Bucovina, relevand din plin acest lucru. Agentia de Dezvoltare Nord-Est Piatra Neamt a eliberat pana in prezent un numar de 220 de certificate de investitor pentru Zona Defav
La mai bine de doi ani de la constituirea zonelor defavorizate, cu greu se poate vorbi despre relansarea economica a localitatilor de pe cuprinsul lor, iar despre o crestere a numarului de locuri de munca nici atat, discutiile purtate cu primari ai unor localitati ca Iacobeni sau Gura Humorului, incluse in Zona Defavorizata Bucovina, relevand din plin acest lucru.
Agentia de Dezvoltare Nord-Est Piatra Neamt a eliberat pana in prezent un numar de 220 de certificate de investitor pentru Zona Defavorizata Bucovina, firmele beneficiare importand, potrivit datelor de care dispune Agentia, tehnologie in valoare de 23 de milioane de dolari.
O suma imensa, care inseamna, in medie, mai mult de 1,2 milioane de dolari investitii pentru fiecare dintre cele 19 localitati cuprinse in zona defavorizata Bucovina. Adica 36 de miliarde de lei, in medie, pentru fiecare comuna. Cifrele puse la dispozitie de Agentia de Dezvoltare Nord-Est sunt de-a dreptul ciudate, pentru cei care viziteaza aceste localitati si vad cu ochii lor aceleasi hale industriale scorojite si pustii, aceleasi instalatii ruginite apartinand intreprinderilor miniere inchise, aceleasi chipuri pamantii de oameni fara speranta, ale locuitorilor. Ce reprezinta, in realitate, o buna parte din aceste investitii a iesit la iveala numai dupa ce Sectia Suceava a Garzii Financiare Suceava a demarat o serie de verificari la asa-zisii investitori din Zona Defavorizata Bucovina.
Un multimiliardar cu multe bube in cap
Astfel, firma Beny Sev SRL Vatra Dornei, apartinand omului de afaceri sucevean Severin Tcaciuc, arestat in prezent sub prezumtia savarsirii mai multor infractiuni de natura financiara, a dobandit, in 21 ianuarie 2000, un certificat de investitor in Zona Defavorizata Bucovina, de la Agentia de Dezvoltare Nord-Est Piatra Neamt.
Pe baza acestui certificat, firma a importat un numar de 44 autovehicule si utilaje auto – remorci, semiremorci etc., in valoare totala de 9.96 miliarde de lei, beneficiind de scutiri de taxe vamale si TVA in vama, in valoare totala de 5.166 miliarde de lei. Aceste utilaje ar fi trebuit sa constituie investitii in Zona Defavorizata Bucovina, sa fie puse la lucru, sa produca locuri de munca. Numai ca, asa cum au constatat comisarii Garzii Financiare, cu masinile si utilajele importate nu s-a desfasurat nici o activitate in contul societatii in cauza. Mai mult, potrivit declaratiilor unor angajati, bunurile importate nici macar nu au trecut pe la sediul firmei, fiind de fapt vandute unor terti direct din vama. Patronul sucevean a realizat astfel o buna afacere si a pagubit statul cu aproape sase miliarde de lei, suma reprezentand contravaloarea taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata aferente, valorii utilajelor importate, si care ar fi trebuit platita la intrarea acestora in tara.
Prins cu mata in sac, multimiliardarul sucevean a fost obligat sa returneze, in conformitate cu prevederile legale, dublul acestor taxe, adica 11,42 miliarde de lei, la care se adauga majorari de intarziere aferente TVA de 1,8 miliarde de lei.
Al doilea caz de „investitie” in zona defavorizata care a retinut atentia Garzii Financiare a fost cel al firmei SC Supermag Imperial SRL Gura Humorului, condusa de Ion Lungu-Hintar. Pe baza unui certificat de investitor in zona defavorizata, eliberat in ianuarie 2001, firma a importat 61.327 de anvelope uzate, in valoare totala de 3,41 miliarde de lei. Pentru a beneficia de facilitatile specifice, patronul Ion Lungu a depus cereri si declaratii pe propria raspundere, la Agentia de Dezvoltare Nord-Est Piatra Neamt si la Vama Dornesti, din care reiese ca respectivele anvelope reprezinta materie prima ce nu va fi comercializata sau instrainata, ci va fi folosita in procesul de productie, el intentionand sa deschida o fabrica de resapare a anvelopelor la Campulung Moldovenesc.
Intocmind mai multe rapoarte de productie, din care reiese ca 30.163 anvelope au fost „resapate”, Ioan Lungu-Hintar le-a valorificat ca atare.
Anvelope resapate numai pe hartie
Numai ca, la Campulung Moldovenesc, unde este in curs de realizare investitia, nu s-a desfasurat nici pana in prezent vreo activitate de resapare a anvelopelor, fapt sustinut si de declaratiile celor doi angajati ai Supermag Imperial Gura Humorului, ceea ce inseamna ca cele 22 de rapoarte de productie semnate de Ioan Lungu-Hintar sunt fictive, iar cererile si declaratiile pe propria raspundere semnate de acelasi patron si inaintate Agentiei de Dezvoltare Regionala si organelor vamale sunt false. Anvelopele resapate numai pe hartie, in valoare totala de 3,1 miliarde de lei, au fost vandute firmei Supermag Diversitas Marginea, apartinand aceluiasi „investitor”.
In consecinta, comisarii Garzii Finaciare au dispus virarea la bugetul de stat a taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata care ar fi trebuit platite la intrarea in tara – 1,45 miliarde taxe vamale si 1,2 miliarde TVA in cuantum dublu, deci un total de 5,3 miliarde de lei, pentru schimbarea destinatiei celor peste 30.000 de anvelope uzate importate ca materie prima si valorificate.
Nici celalalt obiectiv urmarit prin oferirea de facilitati celor care demareaza investitii in zona devaforizata – crearea de locuri de munca – nu a fost, in cazul celor doi patroni, urmarit cu seriozitate. Astfel, in conformitate cu datele inregistrate la Inspectoratul de Munca Suceava, SC Beny Sev SRL Vatra Dornei are doi angajati, tot atatia avand si firma lui Ioan Lungu – SC Supermag Imperial, la Campulung Moldovenesc.
Conditii necesare pentru a obtine statutul de zona defavorizata
De la adoptarea Ordonantei de urgenta
nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate s-au constituit in Romania nu mai putin de 29 asemenea zone, cuprinzand cu preponderenta localitatile in care ocupatia principala a locuitorilor a fost mineritul.
Potrivit Legii nr. 20/1999, privind aprobarea ordonatei de urgenta sus-amintite, pentru ca o zona sa dobandeasca statutul de zona defavorizata trebuie sa indeplineasca cel putin una din cele patru conditii de baza:
· existenta unor structuri productive monoindustriale care, in activitatea zonei, mobilizeaza mai mult de 50% din populatia salariata;
· sa fie zone miniere unde personalul a fost disponibilizat in proportie de peste 25%, prin concedieri colective;
· s-au efectuat concedieri colective in urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii
unor agenti economici, afectand mai mult de 25% din numarul angajatilor cu
domiciliul in zona respectiva
· rata somajului depaseste cu 30% media existenta la nivel national.
Facilitati pentru investitorii din zonele defavorizate
Facilitatile pe care le obtin investitorii in aceste zone sunt:
· scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masinile, utilajele, instalatiile, mijloacele de transport sau alte bunuri amortizabile, care se importa in vederea efectuarii de investitii in zona;
· scutirea de plata taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri similare achizitionate in tara in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona;
· restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb si/sau componentele importate, necesare pentru realizarea productiei proprii in zona; scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizate;
· scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizarii investitiei;
· acordarea, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a unor sume pentru stimularea activitatii de export al produselor finite, garantarea creditelor externe, finantarea unor
programe speciale si a unor proiecte de investitii.