Zonele Libere urmeaza fidel tabloul economic al regiunilor in care se gasesc. Unele merg mai bine, altele mai prost. Cat priveste integrarea Romaniei in UE, aceasta nu pare sa-i sperie pe administratorii zonelor.

Metal ExportImport este una dintre firmele care au preferat sa renunte la afacerea inceputa acum sapte ani in zona libera Galati. In 1998, conducerea societatii a concesionat un teren pe 49 de ani pentru a-si construi propriile depozite in vederea furnizarii de materii prime catre Mittal Steel. Cum facilitatile initiale din zona libera (impozit pe profit de 6% si TVA, zero) au fost treptat anulate, Metal ExportImport a preferat sa-si faca bagajele si sa-si reorienteze investitia.


Fenomenul a descurajat investitorii din toate zonele libere. Reducerea avantajelor oferite utilizatorilor zonelor libere a dus anul acesta la scaderea numarului de contracte de concesiune comparativ cu alti ani. Veniturile realizate de societatile care administreaza aceste zone au scazut si ele. Daca administratia din Constanta avea in 2004 un venit de aproape 11 milioane RON, anul acesta profitul a scazut cu aproape 50%. “Foarte multi agenti economici din Constanta au fost bulversati dupa ce facilitatile fiscale s-au diminuat. Evident ca multi nu au rezistat, cu toate ca, cel putin pentru activitatile antreprenoriale, zona libera este inca o afacere profitabila”, a spus Laurentiu Mironescu, deputat PD, fost director al Administratiei Portului Constanta.


Nici la Galati lucrurile nu mai merg bine. Majoritatea firmelor prezente in zona libera inchiriaza terenul pe o perioada scurta sau sunt firme offshore, inregistrate in asa numitele “paradisuri fiscale”. Totalitatea investitiilor preconizate inca de la infiintare in caietele de sarcini pentru firmele din Zona Libera Galati (ZLG) se ridica la 43 de milioane de dolari. Rezultatele insa se apropie de zona ridicolului, doar 4,5 milioane de dolari investite pana in momentul de fata in ZL Galati. “Majoritatea investitiilor au fost realizate pana in 2001, dupa care a urmat o perioada de stagnare si chiar regres. Acum ZLG are o noua echipa manageriala, care, prin proiectele sale, spera sa indrepte lucrurile”, a spus George Dudu, reprezentant al ZLG.


si totusi, gradul de ocupare al terenurilor din zonele libere se mentine ridicat. Exista chiar societati, precum Heinrig, Kronospan si Plusfood, din zona libera Constanta care au realizat in perioada 2004-2005 investitii de aproape patru milioane de euro sau companii ca Zumtobel Group din Austria, care urmeaza sa contribuie cu 20 de milioane de euro la investitiile din Zona Libera Curtici-Arad. Zonele libere Arad si Giurgiu s-au dovedit a fi cele mai prolifice inca de la deschidere. Spre deosebire de Galati sau Constanta, numarul investitorilor de aici nu a scazut dupa armonizarea legislatiei zonelor libere cu cea europeana, ba dimpotriva. In Giurgiu, valoarea traficului de marfuri pe primele noua luni a fost cu 45% mai mare fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut.
Ca afaceri de varf, majoritatea investitiilor s-au orientat catre realizarea unor terminale de containere sau catre productia de piese si componente auto si pentru nave. De altfel, containerizarea pare sa devina si in Romania cea mai mare afacere in comertul maritim, APM Terminals, firma grupului Moller din Danemarca, cu un terminal de containere in Constanta, a realizat anul acesta 500 de mii de T.E.U, depasindu-si capacitatea anuala de 325 de mii de T.E.U. De asemenea, firmele instalate in zonele libere in scopul prelucrarii in regim de perfectionare activa, import-export si transporturi continua sa inregistreze profituri importante. Nu a fost neglijata insa nici sfera textilelor, a materialelor de constructii si chiar cea a moraritului si panificatiei. “Functionarea agentilor economici romani si straini in zona libera prezinta avantaje in continuare. Regimul suspensiv sub care sunt plasate marfurile, atata timp cat stationeaza in zona libera, permite acestora o mai mare flexibilitate in relatiile comerciale cu firme din tara si strainatate”, a spus Dan Victor Nitulescu, directorul general Zona Libera Giurgiu.


Conform administratorilor acestora, tendinta zonelor libere din Romania este aceea de a se transforma in parcuri industriale, un exemplu in acest sens fiind Braila. Din pacate, inceputul este unul cat se poate de prost, Ministerul Integrarii ordonand luna aceasta sistarea lucrarilor la parcul industrial.



“Zona Libera Constanta ar fi trebuit sa fie una extrem de profitabila, numai ca putini investitori au reusit sa-si orienteze afacerile in sensul in care trebuia.”

Laurentiu Mironescu,

deputat PD





De ce sa investim In zona libera?

• Facilitatile initiale din zona libera, impozit pe profit de 6% si TVA, 0, au fost treptat anulate, singura ramasa fiind facilitatea vamala. Aceasta consta in faptul ca marfurile introduse in zona libera ca si cele exportate sunt scutite de plata taxelor vamale.


• Conform administratorilor zonelor libere, functionarea agentilor economici romani si straini prezinta in continuare avantaje. Regimul sub care sunt plasate marfurile, atata timp cat stationeaza in zona libera, permite acestora o mai mare flexibilitate in relatiile comerciale cu firme din tara si strainatate. Astfel, ele au posibilitatea sa-si creeze stocuri de marfuri si o sursa apropiata de aprovizionare.


• Preturile pentru concesionare sau inchiriere de terenuri au devenit din ce in ce mai competitive si accesibile in raport cu piata regionala.


• In zonele libere se pot desfasura orice activitati permise pe teritoriul Romaniei, ceea ce prezinta avantaje in comparatie cu alte regimuri suspensive sub care pot fi plasate marfurile – antrepozitare, zone defavorizate etc.

Zone libere cu mult lipici la cifre mici

• Anul acesta, cele 100 de firme din zona libera Arad-Curtici au investit mai mult de 50 de milioane de euro. Gradul de ocupare a terenurilor este de 95% pe platforma Arad si de 70% pe cea de la Curtici.


• Zona libera Giurgiu a inregistrat o evolutie ascendenta a volumului de investitii realizat de utilizatorii zonei in 2005, suma totala ridicandu-se la 1,5 milioane RON. Veniturile administratiei au fost de patru ori mai mari.


• In zona libera Constanta Sud sunt inregistrate 27 de contracte de concesiune, gradul de ocupare a terenurilor fiind de 66%. Cat priveste veniturile de anul acesta, ele au fost de 5,2 milioane RON, pentru lunile noiembrie si decembrie estimandu-se o suma de un milion RON.


• Oamenii de afaceri prezenti in zona libera Braila au investit in 2004 aproape 13,3 milioane RON, veniturile inregistrate fiind de 2,3 milioane RON. Pentru 2005, sumele au ramas aproximativ aceleasi, valoarea veniturilor pe primele 10 luni nedepasind 1.722.000 RON.


• Totalitatea investitiilor realizate in zona libera Galati se ridica la 4,5 milioane de dolari. Cat priveste veniturile inregistrate de administratia zonei, acestea sunt de aproximativ 860 de mii RON.